Duminică a fost ultima zi a Conferinței de Securitate de la München. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, avertizează că Rusia rămîne o amenințare majoră, Benjamin Haddad cere ca UE să se concentreze pe propriile priorități, iar NATO insistă pe creșterea producției de echipamente de apărare în Europa și SUA, relatează Mediafax.

La finalul unui panel de la Conferința de Securitate de la München, Kaja Kallas s-a arătat sceptică față de ideea numirii unui trimis UE pentru negocieri privind încetarea invaziei ruse în Ucraina. „Ceea ce contează mai mult decît să ai un loc la masă este să știi ce să ceri atunci cînd stai acolo”, a spus Kallas, insistînd că Uniunea Europeană trebuie să definească mai întîi cerințele esențiale. „De aceea, am propus statelor membre un mandat concret cu solicitările pe care trebuie să le adresăm Rusiei. Oricine va merge la acea masă, fie individual, fie bilateral, trebuie să ceară aceste lucruri rușilor. Avem un proverb estonian: dacă ceri mult, primești puțin, dacă ceri puțin, nu primești nimic și dacă nu ceri nimic, plătești în plus”, a explicat ea.

Întrebat dacă alegerile viitoare din Ungaria ar putea facilita calea Ucrainei spre UE, președintele leton Edgars Rinkēvičs a avertizat că rezultatele sunt imprevizibile. „Aș atrage atenția că atît Jocurile Olimpice, cît și alegerile pot produce rezultate foarte neașteptate. Să nu ne grăbim să presupunem ceva ce numai alegătorii din fiecare țară pot decide. Să așteptăm să se întîmple și să vedem cum se întîmplă”, a spus Rinkēvičs, referindu-se la opoziția continuă a premierului ungar Viktor Orbán față de aderarea Ucrainei. El a adăugat că anul viitor vor avea loc alegeri și în Franța și Polonia, care ar putea modifica dinamica procesului în sens invers.

Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a comentat la Conferința de Securitate de la München solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a primi o dată clară pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ca parte a unui eventual acord de pace. Rinkēvičs a afirmat că UE „înțelege că are nevoie de Ucraina în blocul comunitar”, dar că, discutînd cu alți lideri europeni, ”are impresia că, în acest moment, nu există disponibilitate pentru a stabili o dată concretă”. El a precizat că Uniunea Europeană „vrea să vadă Ucraina aderînd cît mai curînd posibil”, însă procesul trebuie să țină cont și de alte două aspecte: situația Balcanilor de Vest și a Republicii Moldova.

„UE trebuie să se uite la Balcanii de Vest, unde și-a pierdut multă credibilitate pentru că nu a avansat perspectivele de aderare. Am promis atît de multe lucruri, de exemplu în cazul schimbării numelui Macedoniei de Nord, și am amînat atît de mult aderarea acestora”, a spus Rinkēvičs. El a adăugat că, odată cu integrarea Ucrainei, nu poate fi ignorată Moldova. ”Da, e o țară mică, dar dacă Ucraina intră, nu putem lăsa Moldova pe dinafară. Este nevoie de discuții serioase despre cum să gestionăm acest proces”, a subliniat șeful de stat leton.

Rinkēvičs a remarcat că, „fie că ne place sau nu, aderarea Ucrainei la UE este strîns legată de acordul de pace”, dar și că nu este optimist în privința unui angajament real din partea Rusiei. „Dacă Rusia nu acționează, atunci nu vom avea un acord”, a conchis el.

Adjunctul secretarului general al NATO, Radmila Šekerinska, a subliniat necesitatea majorării producției de echipamente militare, preluînd mesajul ministrului francez Benjamin Haddad privind preferința pentru producția europeană. Šekerinska a amintit că, la ultimul summit NATO de la Haga, s-a convenit nu doar creșterea cheltuielilor pentru apărare, ci și accelerarea producției proprii. „Acest mesaj va fi reiterat și la summitul de la Ankara: trebuie să producem mai mult și peste tot. Avem nevoie de mai multă producție europeană, dar și de mai multă producție în SUA”, a spus ea.

Adjunctul secretarului general a precizat că, în prezent, stocurile existente nu sunt suficiente, în special pentru capabilități urgente în Ucraina, cum ar fi apărarea aeriană. „Cînd am vizitat industria, singurul loc unde aceste capabilități erau disponibile era în stocurile SUA. Am fost recent în Norvegia, la o companie care exportă tot către SUA, iar apoi multe state europene cumpără de acolo. Acestea sunt legăturile pe care le-au dezvoltat companiile de apărare. Dacă încercăm să le desfacem, vom fi mai slabi, nu mai puternici”, a explicat Šekerinska. Ea a subliniat că pentru creșterea producției este nevoie de reglementări mai bune, proceduri mai rapide și standarde de interoperabilitate mai clare, obiective centrale pentru NATO.

Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a reiterat importanța „preferinței europene” în achizițiile pentru apărare, afirmînd că aceasta reprezintă doar „bun simț”. El a explicat că, atunci cînd bugetele pentru apărare cresc, adesea prin reducerea altor cheltuieli, nu este logic să fie folosiți bani pentru a susține industrii din afara Europei, precum o fabrică din Kentucky, SUA. „Nu are sens”, a spus Haddad. Ministrul francez a subliniat că este vorba și despre controlul asupra utilizării, exportului și know-how-ului tehnologic asociat armamentului. „Cînd cumperi o armă din altă regiune, aceasta vine cu anumite condiții. Există clauze, adesea în litere mici, despre cum și cînd poate fi folosită. Toate acestea sunt esențiale”, a adăugat Haddad.

Ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, Benjamin Haddad, a oferit o interpretare diferită a discursului lui Marco Rubio, criticînd faptul că patru europeni de pe un panel trebuiau să răspundă la discurs abia a doua zi. „Nu ar trebui să fim nici ușurați, nici șocați de un discurs sau altul. Cea mai proastă lecție pe care am putea să o tragem este să ne agățăm de cîteva cuvinte frumoase și să apăsăm butonul de amînare”, a afirmat Haddad.

El a subliniat că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe propriile obiective, inclusiv pe reînarmare și pe creșterea competitivității. „Aceasta este, pe termen lung, cea mai bună cale de a remodela și, poate, de a salva relația transatlantică: să fie mai echilibrată, mai matură, cu doi piloni egali, în loc să căutăm aprobarea americană sau să ne concentrăm pe ce vor spune americanii despre noi”, a adăugat Haddad.

Kaja Kallas a spus că mesajele lui Rubio au fost atît pentru Europa, cît și pentru publicul american. ”De fiecare dată cînd aud critici la adresa Europei, care sunt foarte la modă acum, mă gîndesc la alternative și la toate lucrurile bune pe care le-am primit de la Europa și la valorile pe care le reprezintă”, a explicat ea. În același timp, Kallas a declarat că a găsit unele aspecte încurajatoare în discursul lui Rubio. „Mesajul pe care l-am primit este că America și Europa sunt strîns legate, au fost în trecut și vor fi și în viitor. Este important. Este clar că nu suntem de acord pe toate problemele și că acest lucru va rămîne valabil, dar cred că putem construi pe această bază”. ”Contrar a ceea ce spun unii, Europa decadentă și trează nu se confruntă cu dispariția civilizației”, afirmă Kallas

La ultima zi a Conferinței de Securitate de la München, Kaja Kallas a luat cuvîntul pe scena principală. Kallas a subliniat că Rusia reprezintă în continuare o provocare majoră. „Aceasta începe în Ucraina, dar scopul final al Rusiei nu se limitează la Donbas”, a explicat ea, menționînd tentativele repetate de subminare a statelor membre UE. „Să fim realiști: Rusia nu este o superputere. După mai bine de un deceniu de conflict, inclusiv patru ani de război la scară largă în Ucraina, Rusia abia a reușit să avanseze dincolo de liniile din 2014. Costul: aproximativ 1,2 milioane de victime. Astăzi, Rusia este afectată grav, economia sa este în colaps, este izolată de piețele energetice europene, iar propriii cetățeni părăsesc țara. În prezent, cea mai mare amenințare pe care o reprezintă Rusia este că obține mai mult la masa negocierilor decît pe cîmpul de luptă”, a adăugat Kallas.