Statele care dețin arme nucleare scot din ce în ce mai multe astfel de arme din stocuri pentru a le instala pe rampe de lansare, ceea ce sporeşte riscul pentru stabilitatea globală, avertizează cercetătorii Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).

Puterile nucleare mondiale dispun de un total estimat de 12.187 de focoase nucleare, dintre care 9.745 se găsesc în stocuri în vederea unei potenţiale utilizări, potrivit unui raport SIPRI publicat luni.

Aceasta reprezintă o uşoară scădere faţă de anul precedent, întrucît, de la sfîrşitul Războiului Rece, ritmul în care au fost dezafectate focoasele nucleare mai vechi a fost, în general, mai rapid decît cel în care au fost desfăşurate focoasele noi, ceea ce a dus la o scădere a numărului total de focoase.

„Vestea cea mai îngrijorătoare este că, deşi numărul de arme nucleare a scăzut, nivelul pericolelor şi riscurilor nucleare creşte”, a declarat Karim Haggag, directorul SIPRI, pentru AFP, potrivit Agerpres.

Tendinţa descendentă a stocurilor de arme nucleare ar urma să se inverseze în viitorii ani „pe măsură ce ritmul dezafectării încetineşte, iar desfăşurarea de noi arme nucleare se accelerează”, a apreciat SIPRI într-un comunicat de presă.

„Creşte numărul de arme nucleare desfăşurate”

Fragilizarea sistemelor de control al armelor strategice, în special a acordurilor internaţionale, şi rivalitatea dintre marile puteri nucleare sînt motive suplimentare de îngrijorare, potrivit lui Haggag.

O altă tendinţă preocupantă este aceea că „statele dotate cu arme nucleare le scot din stocuri şi le desfăşoară pe vectori nucleari. Asistăm, aşadar, la o creştere a numărului de arme nucleare desfăşurate”, a explicat Haggag.

Arsenalele nucleare ale SUA şi Rusiei însumează circa 83% din stocurile mondiale de arme nucleare, cu peste 5.000 de focoase fiecare.

Cele două mai puteri au programe de modernizare a arsenalelor lor, însă fiecare din ele întîmpină dificultăţi.

Programul american avansează, dar se confruntă cu „dificultăţi de planificare şi de finanţare susceptibile să îl întîrzie şi mai mult şi să îi crească costurile în mod considerabil”, scrie SIPRI.

În ce priveşte programul rus, acesta s-a confruntat cu teste ratate ale unor rachete balistice intercontinentale (ICBM), iar sancţiunile economice şi constrîngerile legate de războiul din Ucraina par, de asemenea, să-l fi afectat.

China avansează rapid

În acest timp, China îşi dezvoltă arsenalul nuclear mai rapid decît orice alt stat.

„Intensificarea competiţiei geopolitice incită puternic China să se bazeze mai mult pe armele nucleare”, a afirmat Haggag.

Potrivit SIPRI, China dispune în prezent de 620 de focoase şi, în funcţie de modul în care va decide să îşi structureze forţele, ar putea ca în 2030 să deţină la fel de multe ICBM ca Rusia sau Statele Unite.

Chiar dacă ar ajunge la 1.000 de focoase nucleare pînă atunci, aceasta nu ar echivala decît cu un sfert din stocurile americane şi ruseşti, relevă institutul suedez.

Coreea de Nord, putere nucleară

În Europa, Franţa şi Marea Britanie şi-au menţinut arsenalele nucleare la un nivel stabil, 290, respectiv 255, dar SIPRI notează că stocul britanic ar urma să crească în urma unei revizuiri a programului în 2021.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a ordonat, la rîndul său, în martie o suplimentare a stocului francez.

Pe continentul asiatic, India şi-ar fi majorat uşor arsenalul nuclear, aducîndu-l la 190 de focoase.

Arsenalul Pakistanului - rivalul Indiei - a rămas stabil la 170, însă acest stat continuă să acumuleze materiale fisibile, „ceea ce sugerează că arsenalul său nuclear s-ar putea extinde în cursul deceniului următor”, scrie SIPRI.

Coreea de Nord continuă „să îşi urmărească obiectivul de a-şi extinde exponenţial arsenalul nuclear”, potrivit SIPRI, care estimează acest arsenal la circa 60 de focoase.

Tot conform institutului suedez, Israelul, care nu recunoaşte că deţine arme nucleare, ar fi pe cale să îşi modernizeze arsenalul, estimat la aproximativ 90 de focoase.