Vîntul este doar aer care se mută dintr-o parte în alata, iar sursa lui şi a altor multe alte lucruri este Soarele, explică Antony Woodward şi Rob Penn autorii mai multor cărţi despre vreme şi influenţa ei asupra societăţii. Pe măsură ce Soarele încălzeşte zilnic Pămîntul, razele sale nu distribuie căldura în mod egal deoarece unele locuri atrag lumina soarelui mai bine decît altele. Locul care primeşte cea mai multă căldură, este „talia” Pămîntului, ecuatorul, ceea ce explică de ce teritoriile din apropierea ecuatorului (junglele, deşerturile şi insulele tropicale) sînt cele mai fierbinţi. Aşa cum era de aşteptat, teritoriile cel mai puţin atinse de căldura Soarelui sînt polii. Acesta este motivul pentru care aici găsim mereu zăpadă şi gheaţă. 

Cînd aerul se încălzeşte, se ridică. Pe măsură ce acest aer cald se ridică, ceva trebuie să îl înlocuiască şi anume alt aer care nu este la fel de cald. Această mişcare prin care aerul rece îi ia locul celui cald nu este altceva decît vînt. Uraganele şi vînturile puternice apar atunci cînd aerul se deplasează rapid (cu cît se ridică mai mult aer cald, cu atît există mai mult aer rece care se grăbeşte să îi ia locul). Brizele uşoare apar atunci cînd mişcarea aerului mai rece este lentă, ca urmare a unui nivel scăzut de aer cald care a urcat în altitudine. Atmosfera (bula de aer din jurul Pămîntului) se încălzeşte, se răceşte, se mişcă şi se amestecă tot timpul, motiv pentru care vremea nu este mereu la fel. Dacă totul depinde de Soare, atunci cum se face că vîntul bate şi noaptea? Ei bine, noaptea nu cade peste toate teritoriile de pe Pămînt. Chiar şi atunci cînd la noi este noapte, undeva pe Pămînt, Soarele străluceşte, trimite raze călduroase şi determină aerul să se mişte. 

Sursa: Gemma Elwin Harris, „Big Questions from Little People and Simple Answers from Great Minds”