Bărbaţii, ca şi femeile, au sfîrcuri. Cu toate acestea, organismul lor nu poate stimula lactaţia şi nu poate produce lapte. Deci, dacă nu îşi pot folosi sfîrcurile şi nu pot ajuta la hrănirea copiilor, de ce au şi bărbaţii sfîrcuri? Totul ţine de momentul în care se realizează determinarea sexului în timpul dezvoltării embrionului. Abia după cîteva săptămîni de la începutul dezvoltării embrionului, genele cromozomului Y încep să acţioneze. Pînă atunci, embrionii de sex masculin şi cei de sex feminin sînt identici. Formarea glandelor şi a ţesuturilor mamare începe însă mai devreme, în perioada în care sexul embrionului nu a fost încă determinat.

Gonadele embrionului apar în jurul săptămînii a patra de sarcină, iar sexul viitorului bebeluş nu joacă niciun rol în dezvoltarea acestora. Procesul continuă pe parcursul săptămînilor următoare. În timpul săptămînii a opta de sarcină, se trece prin procesul de determinare a sexului. Embrionii din care se vor dezvolta băieţi blochează dezvoltarea structurilor feminine. Odată ce embrionul de sex masculin produce testosteron, hormonul poate influenţa alte trăsături specifice sexului din organism.

Sfîrcurile bărbaţilor nu reprezintă un avantaj în evoluţia omului, dar nici nu deranjează, motiv pentru care această trăsătură nu a fost niciodată eliminată. Dezvoltarea acestor structuri nu trebuie nici să consume foarte multă energie la embrion. Cele mai multe procese de dezvoltare a ţesutului mamar şi a funcţiilor glandelor mamare la femei au loc în perioada pubertăţii, în timp ce nivelurile prolactice nu sînt ridicate pînă în momentul sarcinii. Cu toate că au o cantitate limitată de ţesut mamar, subdezvoltat, bărbaţii se pot îmbolnăvi şi ei de cancer la sîn. Acest tip de cancer apare extrem de rar la bărbaţi. Factorii de risc care îl pot declanşa sînt reprezentaţi de nivelul estrogenului din organism, de obezitate, de consumul de alcool şi de afecţiunile hepatice.

Sursă: Mental Floss