Liderii europeni au petrecut Joi mai multe ore discutînd despre aşa-numita „cutie cu instrumente” pentru a contracara creşterea preţurilor la energie, dar în final se pare că Bruxelles-ul nu poate face mare lucru în perioada următoare pentru ca cetăţenii să nu fie loviţi Iarna aceasta de facturi mari la gaze şi energie, scrie Politico Europe. 

Deşi au cerut Comisiei Europene „să analizeze cu celeritate măsuri pe termen mediu şi lung”, cum ar fi dezvoltarea unei rezerve strategice de gaze naturale, şefii de stat şi de Guvern au recunoscut cu greu că, cel puţin pe termen scurt, Guvernelor naţionale le revine să gestioneze pe cont propriu problema creşterii preţurilor, în special prin reducerea taxelor şi prin oferirea de subvenţii cetăţenilor care au nevoie.

În timp se gîndeau la viitorul UE fără cancelarul german Angela Merkel, care a participat la cel de-al 107-lea și probabil ultimul summit al Consiliului European, cea mai mare provocare pentru lideri europeni a părut să fie lipsa unei soluţii magice sau a oricărui instrument real ori ipotetic pentru a combătute problemele stringente ale blocului comunitar, precum ratele de vaccinare împotriva COVID-19 îngrozitor de scăzute din Bulgaria și România, dar și disputa cu Polonia privind principiile statului de drept. 

Liderii europeni nu au dorit să adopte concluzii dure în ceea ce privește criza energetică

Discuțiile despre criza europeană a energiei și a gazelor a dominat sesiunea de deschidere a summitului de la Burxelles, dar și cina liderilor.

Ţări precum Spania, Grecia, Polonia sau Ungaria au cerut acţiuni precise în concluziile summitului, opţiune respinsă de majoritatea celorlalte state membre, reticențe faţă de adoptarea unor măsuri radicale pentru a combate o criză energetică despre care experții prognozează că se va încheia abia în Primăvară.

Au fost şi semne că unii lideri europeni erau pregătiţi să folosească criza preţurilor la energie pentru a obţine un avantaj politic. De pildă, într-o declarație dată presei înaintea summitului, premierul ungar Viktor Orban a cerut Comisiei să „retragă şi să regîndească complet” iniţiativa „Fit for 55”, adică pachetul de măsuri menite să reducă emisiile de CO2 cu 55% pînă în anul 2030 faţă de nivelul din 1990. Șeful Guvernului de la Budapesta a descris acest plan drept o „fantezie utopică” ce are ca efect creşterea preţurilor energiei în Europa. Totuşi, în timpul summitului european, Viktor Orban a fost mai moderat, cerînd doar o „analiză de impact”, potrivit surselor diplomatice prezente la discuții.

La rîndul său, premierul ceh Andrej Babis le-a sugerat liderilor europeni să renunţe la ideea că UE va putea scăpa vreodată de dependenţa faţă de gazele ruseşti. „Uitaţi de independenţa faţă de Rusia, aceasta nu se va întîmpla niciodată”, a spus Babis, conform unui alt diplomat prezent în sală.

De asemenea, Babis a spus că unele țări UE au greșit criticînd gazoductul Nord Stream 2 care transportă gaze naturale din Rusia către Germania și a afirmat că Ungaria se află într-o poziție relativ mai bună decît multe alte țări europene, tocmai datorită faptului că au semnat un contract pe 15 ani cu Gazprom. 

Andrej Babis i-a îndemnat pe lideri UE să urmeze exemplul Ungariei și să încheie contracte similare cu Rusia, însă a fost contrazis de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a opus cu tărie acestui pas și a declarat că astfel de contracte ar frîna eforturile potențiale ale UE de a combate schimbările climatice și tranziția către surse de energie regenerabile.

Alți lideri europeni, inclusiv premierul polonez Mateusz Morawiecki, s-au plîns de șantajul Gazprom pe piața gazelor și manipularea rusă de pe piața energiei. 

În acest timp, cancelarul german Angela Merkel a cerut, cu referire la ţările din Est, dar fără să le menţioneze, separarea discuţiei cu privire preţurile ridicate la energie de cea asupra pachetului ”Fit for 55”, despre care ea susţine că în mare măsură nu are legătură cu crizele din prezent.

Totodată, sursele diplomatice au dezvăluit că Angela Merkel a făcut referire în cadrul discuțiilor despre energie și la o conversație pe care a avut-o cu prim-ministrul chinez, Li Keqiang, care a îndemnat UE să nu facă presiuni asupra Beijingului pentru a închide prea devreme centralele electrice pe bază de cărbune, argumentînd că aceasta ar duce la creșteri semnificative suplimentare ale prețului la gaze.

Liderii europeni au avut opinii contradictorii şi asupra etichetării energiei nucleare drept o energie „verde”. Opoziţia manifestată în special de premierul luxemburghez Xavier Bettel şi de cancelarul austriac Alexander Schallenberg a împiedicat includerea în declaraţia finală a summitului Consiliului European a oricărei referiri în direcţia susţinerii acestei surse de energie.

O poziție a avut și premierul spaniol Pedro Sánchez, care a cerut o revizuire a pieței de energie electrică a blocului comunitar. 

Șefii din stat și de Guvern din UE au ajuns în cele din urmă la un consens asupra concluziilor scrise ale summitului. Acestea reflectă atît sentimentul lor autentic de urgență, cît și limitele capacității Bruxelles-ului de a oferi ajutor pe termen scurt, avînd în vedere modul în care piețele și condițiile naționale ale statelor membre în ceea ce privește energia electrică sunt foarte individualizate.

Statul de drept trebuie respectat în Uniunea Europeană 

Cu privire disputa privind principiile statului de drept în UE, amplificată de hotărîrea prin care Tribunalul Constituțional polonez a stabilit că Constituţia naţională are întîietate în faţa dreptului UE, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a manevrat cu atenţie discuțiile, pentru ca această chestiune cu risc profund de a provoca divizare între statele membre să nu domine summitul. Acesta a pus problema pe ordinea de zi chiar înainte de cina liderilor, într-un moment în care multora le era deja foame, iar alții erau dornici să se revină la discuția mult mai urgentă din punct de vedere politic asupra energiei. 

Totuși, în cadrul dezbaterii scurte privind această problematică a Uniunii, unii lideri europeni şi-au manifestat exasperarea faţă de erodarea independenţei Justiţiei în Polonia, iar în mod special premierul olandez Mark Rutte a cerut Comisiei Europene să declanşeze împotriva Poloniei noul mecanism care-i permite să taie fondurile europene pentru un stat membru. Chestiunea statului de drept a fost însă exclusă din concluziile summitului european.

Cu toate acestea, Charles Michel a emis propriul său rezumat informal prin intermediul unui oficial al UE, spunînd: „Această dezbatere a relevat faptul că membrii Consiliului European sunt convinși că statul de drept și independența sistemului judiciar sunt absolut fundamentale în UE. Retorica și respectul reciproc pot facilita sau complica soluțiile, De aceea, dialogul politic trebuie să continue, pentru a se găsi soluții”.