Boala Crohn afectează în jur de 2,5 milioane de persoane în Europa şi aproape 1 milion de americani. Estimările vorbesc de aproape 4 milioane de persoane la nivel mondial. Afecţiunea provoacă simptome debilitante, cum ar fi oboseala cronică, diareea, durerile abdominale, pierderea în greutate şi malnutriţia. Odată ce apar simptomele, boala Crohn este o afecţiune care durează toată viaţa şi, deşi există modalităţi de a gestiona simptomele în timpul crizelor, în prezent nu există un tratament care să vindece această afecţiune.

Cauzele exacte ale bolii Crohn sunt necunoscute şi se datorează probabil unui număr de factori complecşi şi care se suprapun, cum ar fi genetica, factorii de mediu, fumatul, şi un sistem imunitar hiperactiv în intestin, scrie news.ro.

Cercetările au arătat, de asemenea, că microbiomul intestinal joacă un rol crucial în această boală.

Microbiomul intestinal este o colecţie de trilioane de bacterii, viruşi şi ciuperci (fungi). Aceşti microbi sunt prezenţi încă de la naştere şi joacă un rol crucial în asigurarea faptului că celulele intestinale şi intestinele noastre funcţionează aşa cum trebuie.

De asemenea, bacteriile din intestinul uman ajută celulele imunitare să funcţioneze aşa cum ar trebui pentru buna funcţionare a organismului.

Multe studii arată că persoanele cu boala Crohn au o comunitate mai puţin diversă de bacterii intestinale.

De asemenea, acestea au niveluri mai ridicate de anumite tipuri de bacterii care pot declanşa inflamaţia intestinală.

Dar nu doar bacteriile intestinului prezintă semne de disfuncţionalitate la persoanele cu boala Crohn.

În mod destul de neaşteptat, cercetările arată, de asemenea, că bacteriile din gură ar putea fi, de asemenea, importante în această afecţiune inflamatorie.

În timpul dezvoltării intrauterine, intestinul fătului este steril. Microbiomul intestinal începe să se dezvolte din momentul în care ne naştem, iniţial după ce intră în contact cu bacteriile vaginale în timpul naşterii, apoi din alte surse materne, cum ar fi laptele matern şi pielea, precum şi din mediul înconjurător.

Pînă la vîrsta adultă, intestinul devine o comunitate înfloritoare de trilioane de bacterii care, potrivit unor estimări, depăşesc numărul celulelor din organismul uman cu 10:1.

Cele mai multe dintre bacteriile care ajung în intestine călătoresc mai întîi prin cavitatea bucală (gură). Astfel, potrivit specialiştilor cavitatea bucală conţine al doilea cel mai mare număr de bacterii după intestin. Noi înghiţim aceste milioane de bacterii zilnic prin salivă.

Microbiomul cavităţii bucale este complex. Fiecare parte a gurii – fie că este vorba de limbă, de obraz sau de salivă – este compusă din microbi diferiţi, în funcţie de factori precum nivelul pH-ului şi nivelul de oxigen.

Aceste comunităţi de microbi pot forma apoi structuri complexe numite biofilme, în care bacteriile se organizează pe suprafeţele gurii (placa dentară este un exemplu). Bacteriile interacţionează apoi între ele şi cu celulele imunitare pentru a crea o stare de sănătate armonioasă în organism.

Există cîteva motive pentru care cercetătorii cred că microbiomul oral ar putea juca un rol în boala Crohn.

În primul rînd, studiile indică faptul că persoanele care suferă de boala Crohn au bacterii diferite în gură în comparaţie cu cele care nu suferă de această afecţiune.

Acest lucru ar putea sugera că anumite specii de bacterii prezente în gură ar putea juca un rol în boala Crohn.

În al doilea rînd, cîteva specii de bacterii care se găsesc în mod obişnuit în abundenţă mai mare în intestinul persoanelor cu boala Crohn în comparaţie cu persoanele sănătoase sunt prezente şi în gură.

Acest lucru nu este, probabil, surprinzător, avînd în vedere că, în general, calea de intrare a bacteriilor în partea inferioară a intestinului este prin gură.

De fapt, nu este neobişnuit ca persoanele cu boala Crohn să dezvolte ulcere în gură, alături de cele întîlnite în mod obişnuit în intestin.

Cercetările la om sugerează, de asemenea, că o bacterie orală în special, numită Veillonella parvula, este abundentă în intestinele persoanelor cu boala Crohn.

Această bacterie este asociată cu boli precum parodontita şi chiar meningita. Se găseşte de obicei în microbiomul oral, dar un studiu notabil a arătat că a dezvoltat o modalitate de a trăi în intestinul inferior.

Dacă alte bacterii vinovate de boala Crohn care se găsesc în intestin se găsesc şi în gură, acest lucru ar putea permite cercetătorilor să dezvolte teste mai bune care să necesite doar de o probă de salivă, în locul probelor de scaun sau de ţesut intestinal, pentru a diagnostica boala.

Cercetătorii vor trebui, de asemenea, să investigheze dacă microbiomul oral poate provoca boala Crohn.

Cercetările efectuate pe şoareci sugerează că inflamaţia (care apare atunci cînd sistemul imunitar este declanşat de un agent patogen) facilitează dezvoltarea anumitor tipuri de bacterii, ceea ce duce la o inflamaţie şi mai mare şi la o supra-activare a celulelor imunitare.

Dacă acelaşi lucru este valabil şi în cazul bacteriilor orale legate de boala Crohn, acest lucru ar putea sugera că dezvoltarea excesivă a bacteriilor şi inflamaţia din gură reprezintă o posibilă cauză principală a bolii Crohn.

Alte afecţiuni

Boala Crohn nu este singura boală în care sunt implicate anumite bacterii din cavitatea bucală.

Cercetătorii au arătat, de exemplu, că două substanţe chimice toxice produse de bacteria bucală Porphyromonas gingivalis (care este implicată în bolile gingivale) au fost găsite la peste 96% dintre participanţi în regiuni ale creierului asociate cu memoria (Alzheimer). În mod semnificativ, aceste substanţe chimice toxice se hrănesc cu celule umane.

În cazul cancerului de sîn, bacteria orală Fusobacterium nucleatum a fost asociată cu creşterea accelerată a tumorii şi cu răspîndirea celulelor canceroase.

De asemenea, numeroase studii au arătat că aceeaşi bacterie se găseşte adesea în ţesuturile cancerului colorectal.

În plus, se vehiculează de mult timp ideea că bacteriile orale ar putea avea un impact substanţial asupra bolilor cardiovasculare, în cazul în care microbii se pot scurge în fluxul sanguin şi se pot instala în plăcile cardiace, ceea ce duce la inflamaţie şi, prin urmare, la o probabilitate mai mare de ruptură sau de blocare a vaselor de sînge.

Deşi microbiomul bucal a fost asociat cu dezvoltarea şi progresia bolii Crohn, cercetările nu au elaborat pe deplin modalitatea exactă prin care bacteriile se pot deplasa din gură către părţi ale intestinului. Şi, deşi există o mulţime de date din studiile pe şoareci, sunt necesare mai multe cercetări care să arate această legătură la oameni, au subliniat specialiştii.

Potrivit acestora, o mai bună înţelegere a modului în care bacteriile orale sunt implicate în boala Crohn – şi ce specii pot fi implicate – va ajuta la dezvoltarea unor diagnostice şi tratamente mai bune, nu numai pentru boala Crohn, ci şi pentru multe alte afecţiuni.