S-a iubit cu frumoasa Zamfira şi a fost nevoit să-şi vîndă calul după ce a pierdut la cărţi

În anul 1854, pe cînd avea 26 de ani, celebrul scriitor rus Lev Tolstoi s-a aflat în Focşani pentru cel puţin două săptămîni. În celebrul său Jurnal, părintele Annei Karenina face mărturisiri fascinante despre perioada petrecută în vechiul tîrg al Focşanilor, cu trei ani înainte de Unirea Principatelor Române.

Lev Nicolaevici Tolstoi (1828-1910), considerat unul dintre cei mai importanţi romancieri ai lumii, dacă ar fi să menţionăm doar operele sale de mare succes "Război şi Pace" şi "Anna Karenina", a avut în tinereţea sa şi o perioadă pe care a petrecut-o în România, în calitate de soldat al armatei ruse. Provenit dintr-o familie bogată, al cărei mamă a murit cînd nu avea doar doi ani, Lev a fost crescut de bone şi servitoare la Iasnaia Poliana, unde şi-a scris majoritatea operelor şi care a devenit moşia sa după împărţirea averii cu fraţii săi.

În 1951 se înrolează în armata Rusiei, care acţiona în Caucaz, devenind doi ani mai tîrziu subofiţer de artilerie. Un an mai tîrziu, Tolstoi este transferat în armata dunăreană şi-şi petrece cîteva luni la Bucureşti, unde se lasă atras de viaţa dezordonată a ofiţerimii. În vara anului 1854, mai exact pe 31 Iulie, poposeşte la Focşani, unde stă 17 zile. Avea 26 de ani, iar în jurnalul său, pe care îl ţinea de la 1847, descrie momentele petrecute aici, recunoscînd cu francheţe obsesiile sale şi desfrîul.

O treime din viaţă pe cal

"Cine lecturează jurnalul scriitorului rămîne surprins de rigoarea cu care îşi însemna traseul străbătut, oamenii şi locurile, dar şi toate întîmplările la care a participat sau numai le-a observat ca martor ocazional. Scriitorul, care şi-a petrecut o treime din viaţă călare pe cal avea, la vremea aceea, la 26 de ani, de curînd fusese avansat sublocotenent şi participa la războiul Sevastopolului servind ca aghiotant al generalului Adam Osipovici Serjputovski.

Asemeni tuturor copiilor din familii nobiliare, tînărul conte Lev Nicolaevici Tolstoi a îmbrăţişat şi el cariera armelor şi atunci cînd ţara a intrat în războiul Crimeii a trebuit să răspundă la chemarea ţării. Viitorul mare scriitor a traversat Principatele Române în Primăvara anului 1854", spune scriitorul tecucean Ionel Necula, care a studiat Jurnalul marelui dramaturg. În jurnalul său, Tolstoi menţionează şi episoade savuroase, cum ar fi spre exemplu agăţatul femeilor din oraş, dar şi pasiunea pe care şi-o făcuse pentru o anume Zamfira.

Am extras doar cîteva fragmente elocvente din jurnalul ţinut cu regularitate.

1 August

“M-am sculat tîrziu şi toată dimineaţa l-am citit pe Schiller, dar fără plăcere şi fără poftă. După masă, deşi am fost dispus să lucrez, am scris, din cauza lenei, foarte puţin. Toată seara am petrecut-o tălălăind după fete. Multe lucruri interesante s-au întîmplat pe ziua de astăzi: şi lectura pentru ordonanţă, şi rendez-vous-ul din grădină, şi înşelătoria lui Subin. Despre toate acestea voi scrie mîine, întrucît acum este ora 2. Pentru ultima oară îmi imput lenea. Dacă iar nu lucrez mîine nimic, mă împuşc. Şi-mi mai reproşez şi nehotărîrea impardonabilă cu muierile”.

2 August

“Dimineaţa am scris puţin, la <<Însemnările artificierului>>. După masă am dormit şi m-am dus la Zamfira, cu succes. /…/”

12 August

“Dimineaţa am început-o bine, am lucrat, dar seara! Dumnezeule, oare n-am să mă îndrept niciodată?! Am pierdut la joc restul banilor şi am pierdut ce nu aveam cum plăti – 3000 de ruble. Mîine îmi vînd calul”.

Nu ştim dacă şi-a vîndut sau nu calul, pentru că nu mai menţionează acest lucru în jurnal, dar restul de zile pe care îl petrece la Focşani nu este unul plictisitor.

Autocaracterizare: irascibil, lipsit de caracter şi leneş

15 August

“M-am sculat devreme şi m-am dus la Odobeşti. Într-un fel, această plimbare nu mi-a reuşit. Am scris puţin şi foarte prost, am dormit, m-am dus la curse şi seara mi-am pierdut-o acasă. Repet ceea ce am mai scris: am trei defecte principale de care trebuie să scap: 1) lipsa de caracter; 2) irascibilitatea şi 3) lenea. Voi urmări cu toată atenţia posibilă aceste trei vicii, şi voi nota. Doar după aceea, dacă mă dezbar de ele, mă apuc de îndeplinirea celorlalte două reguli ale satisfacţiei şi dobîndirea dragostei. Dar mă voi strădui încă de pe acum să nu le scap din vedere”.

16 August

De dimineaţă am strigat la Nikita – irascibilitate. 1) Am lenevit de faţă cu Andropol. 2) Am alergat după o muiere, cu toate că-mi dădusem cuvîntul să nu mai îmbrăţişez pe nimeni cel puţin o lună, şi chiar şi atunci numai în caz de dragoste. - Lipsă de caracter. 3) Am discutat cu înflăcărare în contradictoriu-irascibilitate. 4) Deci irascibilitate – 2, lipsă de caracter – 1 şi lene – 1. Mai important decît ori ce este pentru viaţa mea îndreptarea acestor vicii. Cu această frază îmi voi termina de acum înainte jurnalul, în fiecare zi“, îşi încheie Tolstoi jurnalul petrecut la Focşani, zilele următoare, găsindu-l, în drum spre Sevastopol, la Tecuci, Bîrlad şi Vaslui. Timp de cîteva luni, Tolstoi îşi încheia jurnalul cu cuvintele promise referitoare la viciile sale.

Lev Tolstoi a demisionat din armată în 1856 şi s-a dedicat, pînă la finalul vieţii, activităţii beletristice. În 1962, la vîrsta de 34 de ani, s-a căsătorit cu Sofia Andreevna Berg, fiica unui medic renumit, care i-a dăruit 12 copii şi i-a fost alături pînă la finalul vieţii, în anul 1910.

Ştefan BORCEA, Adevărul.ro