Europarlamentarele păstrează UE intactă, dar amenințările persistă

Autor: Mihai CONȚIU

Rezultatele alegerilor europarlamentare finalizate pe 9 Iunie au fost așteptate cu ”emoții politice” atît în Uniunea Europeană (UE), cît și în Federația Rusă. Rusia a investit masiv în aceste alegeri pentru ca partidele europene extremiste și pro-ruse să cîștige o majoritate în Parlamentul European (PE). Cele mai vizibile și amenințătoare ”victorii” convenabile lui Vladimir Putin au fost înregistrate în Franța, Germania și Austria.

Victoria formațiunii de extrema dreapta Adunarea Națională condusă de Marine Le Pen l-a determinat pe Macron să dizolve Parlamentul și să convoace noi alegeri. Social-democrații cancelarului german Olaf Scholz au fost zdrobiți de creștin-democrații de centru-dreapta și de extrema dreaptă Alternativa pentru Germania, iar partidele de extremă-dreapta au ieșit pe primul loc în Austria. Cu toate că învingătorii reali în alegeri sunt Partidul Popular European (PPE), socialiștii, liberalii și Alianța de centru-dreapta a președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care cel mai probabil vor forma o coaliție, amenințările la adresa coeziunii UE persistă. Victoria zdrobitoare obținută în Franța de către partidul condus de Marine Le Pen a dus la dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate. Acestea ar urma să se desfășoare în două runde – pe 30 Iunie și pe 7 Iulie. Este bine știut că Adunarea Națională condusă de Marine Le Pen este dispusă să retragă Franța din UE, dar și că are multiple conexiuni rusești. Imaginați-vă că Le Pen ar putea înregistra același succes electoral ca și în alegerile europarlamentare! Cîștigător: Vladimir Putin!

Cu doar 14 la sută din voturi, partidul social-democrat al cancelarului german (SPD) a obținut cel mai slab rezultat la un scrutin național din ultimul secol. Scholz se confruntă cu apeluri din partea centrului-dreapta de a lua exemplu de la Macron și să convoace alegeri anticipate. Vă dați seama ce s-ar întîmpla în Germania dacă se va repeta ”scenariul electoral” francez? Cîștigător: Vladimir Putin! De Austria nici nu mai are rost să vorbim, date fiind multiplele conexiuni rusești ale aceste Țări – politice, bancare, servicii secrete etc.!

Deocamdată, rezultatele alegerilor europarlamentare continuă să păstreze coeziunea UE prin majoritatea obținută de către Partidul Popular European (PPE), socialiștii, liberalii și Alianța de centru-dreapta a președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, dar spectrul ascensiunii extremei de dreapta planează amenințător asupra întregii securități europene. Vom vedea!

Să reținem, însă, că atribuțiile PE, ales o dată la cinci ani, sunt destul de limitate. Acesta nu poate propune noi legi ale UE. Doar Comisia Europeană, care nu este aleasă, poate face acest lucru, dar PE poate bloca majoritatea proiectelor legislative. De asemenea, Parlamentul are puterea de a respinge candidaţii desemnaţi de statele membre ale UE pentru postul-cheie de preşedinte al Comisiei şi pentru ceilalţi 26 de comisari.

La alegerile europarlamentare din România, Alianța PSD-PNL a obținut 21,33%, Alianța Dreapta Unită 16,3%, iar partidul antieuropean și pro-rus AUR a dobîndit 14,54%. Poziționarea pe locul trei a AUR în preferințele electorale ale românilor, chiar dacă este foarte mult sub nivelul anticipat de sondajele de opinie, este, totuși, pe placul rușilor. În Republica Moldova, însă, AUR a primit doar 4,6% (2.553) de voturi ale moldovenilor cu cetățenie română. Este un eșec considerabil în raport cu Alianța PSD-PNL care a acumulat 54,9%, Alianța Dreapta Unită cu 23,1%, urmată de REPER - 5,5%. AUR-iștii moldoveni cu cetățenie română i-au dezamăgit pe ruși. Totuși, să reținem, 2.553 de moldoveni cu cetățenie română au votat pentru acest partid antieuropean și pro-rus! Am certitudinea că dacă liderul AUR, George Simion, nu ar fi avut interdicție de intrare în Republica Moldova, atunci AUR-ul moldovenesc condus de ”românul” Boris Volosatîi ar fi avut un succes cu mult mai mare. Demn de reținut este și faptul relativ îngrijorător că partidul românesc pro-rus SOS al Dianei Șoșoacă a obținut în Moldova 2%, adică 1.112 moldoveni cu cetățenie română au votat-o pe această politiciană destrăbălată și primejdioasă.

Totuși, în urma acestor alegeri europarlamentare, Republica Moldova își păstrează șansele de integrare europeană, în pofida războiului hibrid declanșat de Federația Rusă pe teritoriul acestei Țări prin intermediul lui Ilan Șor, al socialiștilor, comuniștilor, al AUR și al agenților ruși și moldoveni pro-ruși.