ZECE CURIOZITATI DESPRE SALINA TURDA

Foto: Salina Turda,1931. Foto I. Fussy. Reproducere după o carte poştală. Sursă: https://salinaturda.eu/?page_id=218

Motto: „Poartă spre inima Transilvaniei”.
Sloganul Salinei Turda

Salina Turda, aflată în localitatea omonimă din județul Cluj, România, îmbină armonios istoria, arta, agrementul, misterul etc. Viața Salinei Turda a început cu 13 milioane de ani în urmă, iar aspectul ei arhitectural actual este o ingerință a factorului uman. Subterana sărată a fost atestată documentar la 1 mai 1271, atunci cînd valoarea clorurii de natriu era raportată la cea a aurului. Cavalerii teutoni, de exemplu, erau remunerați pentru acțiunile lor de loialitate cu bolovani de sare. În sec. XVII, în urma veniturilor semnificative pe care le aduceau minereul extras, Salina Turda a devenit un obiectiv strategic pentru autoritățile habsburgice. În 1932, salina a fost închisă, fiind adăpost antiaerian în cel de-al Doilea Război Mondial, depozit de telemea (1948–1992), fiind redeschisă după șase decenii ca destinație de turism și spațiu de tratare a bolilor respiratorii. Cele 172 de trepte direcționează vizitatorii spre vatra salinei.

1. Cel mai misterios loc din salină este Mina Terezia, edificată în anul 1690. Aflată la o adîncime de 112 m, mina cu pereți decorați cu stalactite este numită în cinstea împărătesei Maria Tereza, suverana Sfîntului Imperiu Roman de Națiune Germană. Aici se află o insulă înfrumusețată cu construcții futuriste și un lac de sare (are o adîncime maximă de 8 m) rezervat turiștilor pentru recreare și plimbare cu barca.

2. Mina Iosif, edificată după Terezia, este un spațiu unic unde, ca urmare a formei sale și a lipsei de comunicații cu alte săli, se propagă sunetele a 20 de ecouri.

3. Dacă minele Terezia, Iosif, Anton au fost săpate în formă de clopot, atunci Rudolf (după 1924, mina s-a numit Sfîntul Nicolae) și Ghizela au reprezentat ultimele mine de unde s-a extras sarea utilizîndu-se o metodă inovativă de exploatare, pereții fiind săpați în formă trapezoidală.

4. În prezent, în Mina Rudolf se proiectează filme și concerte, dar se practică și bowlingul, minigolful, baschetul, tenisul de masă. Ghizela reprezintă un staționar balnear destinat pacienților cu afecțiuni respiratorii.

5. În anii 1853–1870, pentru a asigura transportarea sării la suprafață, a fost săpată cu dalta și ciocanul Galeria Franz Josef. Totuși, minereul era ridicat la suprafață de o mașină de extracție (crivacul). Aceasta era pusă în funcțiune de unul sau doi cai. Din cauza iluminării slabe, cabalinele orbeau peste circa două săptămîni, atunci cînd erau scoase din salină. După aproximativ jumătate de an caii nu mai dădeau randament și erau scoși din mină. Electrificată în anul 1910, galeria are o lungime de 917 m.

6. Înainte de a coborî în mină, tăietorii de sare spuneau o rugăciune în altar, apoi urma un apel care semnala începutul lucrărilor. În Sala de Apel există Scara Bogaților, construită în cca anul 1700 din lemn de brad în stilul barocului transilvănean.

7. Salina, cu o temperatură constantă de maximum 16˚C și o umiditate a aerului de peste 70 la sută, oferă un spațiu favorabil pentru cura de speleoterapie (cură cu aer sărat) cu o durată de 14–18 zile pentru adulți și 7–10 zile pentru copii, recomandată a fi practicată de două ori pe an. Pentru tratament sînt recomandate toamna și primăvara, atunci cînd temperatura din salină este proximă cu cea din exterior, facilitînd astfel aclimatizarea organismului uman. Atît pentru adulți, cît și pentru copii salina are următoarele indicații terapeutice: rinită alergică, hipertrofie amigdaliană, infecții respiratorii repetate, astm bronşic etc.

8. Puritatea sării este de 99%, iar rezervele sînt de cca 40 milioane de tone.

9. Ca urmare a unui amplu proces de modernizare, în anii 2008–2010, Salina Turda a fost reamenajată, fiind vizitată anual de sute de mii de oameni, care încearcă să cucerească cea mai fascinantă atracție turistică a Transilvaniei.

10. La 2 februarie 2020, costul biletului de 40 RON nu era unul preferențial, de aceea localnicii erau nemulțumiți că trebuie să achite costul unei intrări în salină la fel ca turiștii.

 Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

Patrimoniu 2.JPG

Vedere spre Mina Terezia. Foto: IVX, 2 februarie 2020

 

Patrimoniu 3.JPG

Galeria Franz Josef. Foto: IVX, 2 februarie 2020

 

Patrimoniu 4.JPG

Element de legătură și crampon de linie ferată fabricat manual și utilizat pe Galeria Franz Josef. Foto: IVX, 2 februarie 2020

 

Patrimoniu 5.JPG

Cîrlig pentru agățarea uneltelor și torțe cu seu aplicate pentru iluminat în subteran în anul 1850. Foto: IVX, 2 februarie 2020

 

Patrimoniu 6.JPG

Trepte în Salina Turda. Foto: IVX, 2 februarie 2020

 

Patrimoniu 7.JPG

Mina Rudolf. Foto: IVX, 2 februarie 2020

 

Patrimoniu 8.JPG

În Sala Puțului de extracție din Mina Rudolf, transportul se realiza pe calea ferată îngustă, iar vagonetele erau trase de cai. Foto: IVX, 2 februarie 2020

 

Patrimoniu 9.JPG

Crivacul (mașina de extracție) a fost construit în 1881, anul fiind inscripționat pe axul vertical al mașinii. Este singurul utilaj de acest tip din toate salinele din Europa, care se păstrează pe locația lui actuală. Foto: IVX, 2 februarie 2020

 

Patrimoniu 10.JPG

Bloc de sare detașat manual în urma lucrărilor de modernizare din Mina Iosif. Foto: IVX, 2 februarie 2020

03.04.20 - 19:54
01.04.20 - 15:56
03.04.20 - 02:41
02.04.20 - 16:19
01.04.20 - 11:41
01.04.20 - 11:45
01.04.20 - 16:23
02.04.20 - 03:19
01.04.20 - 17:23
01.04.20 - 16:21
03.04.20 - 14:24
01.04.20 - 17:18
01.04.20 - 11:47
01.04.20 - 11:38
02.04.20 - 14:56