Bătaia nu-i deloc ”ruptă din Rai”, ci din alte ”nișe psihice, psihiatrice”

Autor: Mihai CONȚIU

Subiectul pe care urmează să-l abordez în continuare mi-a fost sugerat de recentul ”scandal” provocat de doamna Marina Cîrnaț, care ar fi declarat că ”și-ar pedepsi copiii și fizic, că aceștia nu pot înțelege ce este corect și ce este greșit decît prin durere”. În aceste context, am citit că s-au implicat Poliția și reprezentanți ai instituțiilor de protecție a drepturilor copiilor. Mai apoi, am citit că doamna Marina Cîrnaț a declarat că spusele sale au fost rupte din context și și-a exprimat revolta față de vizita Poliției acasă. Nu mă voi referi la acest caz, precizînd că respect familia Cîrnaț, fără să o cunosc personal.

Încă din copilărie, mi-a fost dat să aud aceste două formulări românești atribuite părinților cu privire la copii: ”Eu te-am făcut, eu te omor” și ”Bătaia e ruptă din Rai”. În general vorbind, din cîte știu, corecțiile fizice aplicate de către părinți copiilor sunt ”o tradiție ancestrală” la români și moldoveni. Nu știu cum e la bulgari, sîrbi, ucraineni ori ruși că nu am fost pe acolo, ci doar ocazional în Bulgaria și la Kiev, însă nu am întîlnit această ”cultură de familie” în nici una din multele Țări occidentale și civilizate pe care le-am vizitat și le cunosc foarte bine.

Dincolo de spusele, constatările și studiile specialiștilor, țin să precizez că nu toți copiii care au încasat bătaie de la părinții lor s-au ales cu traume psihice pentru tot restul vieții lor. Mulți astfel de copii ”stabilizați psihic” printr-o mamă de bătaie au devenit profesori, medici, savanți și părinți responsabili care au înțeles că ”bătaia copiilor lor nu este ruptă din Rai”. În zile noastre, consider că un mai mare pericol decît ”bătaia părintească” pentru copii și adulți este recurgerea la serviciile consultative al psihiatrilor, care a început să devină o modă.

Cu toate acestea, consider că pedepsirea prin bătaie a copiilor este cea mai condamnabilă ”metodă educațională”, iar asta v-o spune unul care a prins vremurile în care, în România, învățătorii și profesorii din școlile generale ”aveau libertatea” să-și pălmuiască elevii mai obraznici. Nu toți copiii sunt la fel, iar aici mă refer la rezistența lor fizică și psihică, iar bătaia are un impact profund asupra sănătății lor fizice și mintale.

Specialiștii spun că bătaia provoacă la copii un stres toxic, un tip de stres care afectează dezvoltarea creierului, mai ales în primii ani de viață, cînd creierul copiilor este extrem de sensibil. Bătaia cu regularitate a copiilor poate duce la modificări în structura și funcționarea creierului, afectînd regiuni responsabile de reglarea emoțiilor, luarea deciziilor și memoria. Aceste modificări pot avea consecințe pe tot parcursul vieții, limitînd capacitatea copiilor de a face față provocărilor și de a forma relații sănătoase. Copiii bătuți de părinți trăiesc într-o permanentă stare de teamă, așteptîndu-se la noi pedepse. Acești copii învață să le fie frică de părinți, în loc să înțeleagă de ce un anumit comportament este greșit. Teama aceasta erodează încrederea și comunicarea deschisă, care sunt fundamentale pentru o relație sănătoasă părinte-copil.

Unii dintre cei care au avut parte de bătăi în copilărie sunt predispuși la comportamente agresive sau antisociale. Agresiunea din copilărie poate dezvolta un ciclu al violenței, în care copiii loviți devin, la rîndul lor, agresori în relațiile cu partenerii, copiii sau alți membri ai comunității. Acest ciclu este dificil de întrerupt fără intervenții timpurii și educație adecvată.

Voi ce credeți?