Gardienii Revoluţiei își revendică un control total asupra Strîmtorii Ormuz

Gardienii Revoluţiei au controlul total asupra Strîmtorii Ormuz, punct de trecere cheie pentru comerţul mondial cu petrol la intrarea în Golful Persic, au afirmat aceștia într-un comunicat publicat Miercuri. ”În prezent, strîmtoarea Ormuz se află sub controlul total al Marinei Republicii Islamice”, a declarat Mohammad Akbarzadeh, un înalt responsabil al forţelor navale ale Gardienilor, citat de agenţia Fars. Preşedintele american Donald Trump a declarat, Marţi, că Marina americană ar putea escorta petroliere „dacă este necesar” prin strîmtoare. Situată între Oman şi Iran, strîmtoarea este o arteră vitală pentru comerţul mondial cu petrol: aproximativ 13 milioane de barili pe zi au tranzitat-o în 2025, adică 31% din fluxurile maritime globale de ţiţei, potrivit Kpler.

În perspectiva alegerilor din Ungaria, opoziția conduce în sondaje

Formațiunea de centru-dreapta Tisza se află în fața partidului Fidesz condus de premierul Viktor Orban înaintea alegerilor de la 12 Aprilie din Ungaria, în timp ce extrema-dreaptă Patria Noastră cîștigă susținere, arată două sondaje de opinie publicate Miercuri, relatează Reuters. Naționalistul Viktor Orban se confruntă cu cea mai mare provocare la adresa guvernării sale din ultimii 16 ani, deși rezultatul votului rămîne extrem de incert, sondajele de opinie arătînd că mulți alegători sunt încă indeciși. Un sondaj realizat de Zavecz Research, realizat între 22 și 28 Februarie, arată că Tisza și-a mărit avansul la 12 puncte procentuale în rîndul alegătorilor hotărîți, față de 10 puncte procentuale într-un sondaj din Inuarie. Sondajul, publicat de site-ul de știri 24.hu Marți seară, relevă că 50% dintre alegătorii hotărîți susțin Tisza, în creștere față de 48% în Ianuarie, în timp ce 38% sprijină Fidesz, în scădere față de 39% în urmă cu o lună. Zavecz arată un sprijin de 38% pentru Tisza în rîndul tuturor alegătorilor, în timp ce Fidesz este susținut de 32%. Conform datelor, aproximativ 20% dintre respondenți au declarat că încă nu știu pe cine să susțină, în scădere de la 23% în Februarie. Tisza este condusă de fostul membru al Guvernului Peter Magyar, care a declarat că partidul său va combate corupția, va debloca miliarde de euro din fondurile înghețate ale Uniunii Europene pentru a stimula economia și va ancora ferm Ungaria în UE și NATO.

La începutul săptămînii viitoare, Franța vrea să găzduiască o reuniune a miniștrilor de Finanțe din G7

Franța intenționează să organizeze o reuniune a miniștrilor de Finanțe din Grupul statelor puternic industrializate (G7), la care vor participa și guvernatorii băncilor centrale, cel mai probabil la începutul săptămînii viitoare, a declarat ministrul francez al Economiei și Finanțelor, Roland Lescure, transmite AFP, potrivit Agerpres. ”Am vorbit cu mai mulți oficiali, în special cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și am căzut de acord să organizăm o reuniune care va avea loc, cel mai probabil, la începutul săptămînii viitoare”, a spus Lescure pentru postul de radio Franceinfo, precizînd că, în ultimele trei zile, a fost 'în strînsă legătură' cu omologii săi. ”Vrem să lăsăm să treacă o săptămînă, să vedem cum evoluează conflictul, cum evoluează piețele. Vom aduce laolaltă miniștrii Finanțelor și guvernatorii băncilor centrale”, a adăugat Roland Lescure. Franța deține în acest an Presedinția Grupului statelor puternic industrializate (G7), organism care include Statele Unite ale Americii, Japonia, Canada, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia.

Zaharova, despre ”umbrela nucleară franceză”

Purtătrarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat iniţiativa preşedintelui Franţei Emmanuel Macron referitoare la o posibilă cooperare europeană în domeniul securităţii nucleare, afirmînd că orice iniţiativă trebuie să fie acceptabilă pentru ţările vecine, care nu ar trebui să se simtă ameninţate de eventualii noi participanţi, relatează TASS. ”Există însă un «dar» important: după cum am văzut, orice iniţiativă trebuie să fie acceptabilă pentru ţările vecine, care nu ar trebui să se simtă ameninţate de eventualii noi participanţi. Altfel, cred că toţi cei care urmăresc ştirile şi-au dat seama că, în această chestiune, nu doar Tratatul de Neproliferare şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică sunt importante, ci şi atitudinea ţărilor care se învecinează cu regiunea şi chiar dincolo de aceasta”, a scris Zaharova pe canalul său de Telegram. La 2 Martie, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat că opt ţări europene şi-au exprimat interesul de a coopera cu Parisul în privinţa descurajării nucleare comune, menţionînd Germania, Regatul Unit, Polonia, Ţările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia şi Danemarca. Comentînd iniţiativa, într-o conferinţă de presă, Marţi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat asupra riscului tot mai mare ca proliferarea nucleară să scape de sub control. ”Rusia va continua să susţină principiile neproliferării armelor nucleare şi se va opune categoric oricăror acţiuni care ar putea declanşa o cursă a înarmării nucleare”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

Un senator democrat a invocat riscul trimiterii de trupe terestre americane în Iran

Senatorul democrat Richard Blumenthal a avertizat că există riscul ca Statele Unite să ajungă să trimită trupe terestre în Iran, după ce a participat la un briefing clasificat al Administraţiei privind operaţiunile militare, relatează Washington/Examiner. El a declarat reporterilor că este „mai îngrijorat ca niciodată” că situaţia ar putea duce la „boots on the ground” şi că trupe americane ar putea deveni necesare pentru atingerea obiectivelor militare ale Administraţiei. Declaraţia a venit în contextul escaladării conflictului dintre SUA, Israel şi Iran şi al intensificării bombardamentelor asupra infrastructurii militare iraniene. Briefingul pentru Congres a generat îngrijorări bipartizane privind lipsa unei strategii clare de ieşire şi posibilitatea extinderii războiului, inclusiv prin desfăşurarea de trupe americane pe teren. Oficialii Administraţiei au spus că în prezent nu există trupe americane în Iran, dar nu au exclus posibilitatea unei escaladări dacă situaţia o va cere. 

Zelenski cere aliaţilor SUA din Orientul Mijlociu să dea Ucrainei rachete de tip PAC-3

Volodimir Zelenski le-a propus aliaţilor Statelor Unite în Orientul Mijlociu să dea Ucrainei rachetele sistemelor lor americane de apărare aeriană PATRIOT, în schimbul interceptorilor ucraineni de drone, pentru a se apăra de atacuri iraniene cu dronă, relatează AFP, potrivit News.ro. Atacuri ale Statelor Unite şi Israelului în Iran au declanşat o ripostă iraniană, cu drone de luptă, în întregul Orient Mijlociu. Rusia foloseşte masiv drone de tip Shahed de concepţie iraniană împotriva Ucrainei de la începutul invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani. Ea lansează sute de astfel drone împotriva Ucrainei aproape în fiecare noapte. Kievul, care ducea lipsă de mijloace pentru ca să le doboare, a sfîrşit prin a dezvolta o gamă de interceptori ieftini, eficieniţi şi consideraţi între cei mai avansaţi din lume, pentru a le distruge în zbor. ”Rolul-cheie al contra-atcţiunii presupune acum drone interceptoare”, a declarat, pe reţele de socializare, comandantul-şef al Armatei ucrainene Oleksandr Sîrski. Acestea au doborît 70% dintre dronele ruseşti la Kiev şi la periferiile capitalei ucrainene în Februarie, a subliniat el. Ucraina este afectată însă de o penurie de rachete de tip PAC-3, foarte costitsitoare, folosite de către sisteme sale  PATRIOT, singurele capabile să doboare rachete balistice ruseşti care ţintesc oraşe şi infrastructuri esenţiale ucerainene. ”Întrebarea numărul unu este cum să-şi protejeze cerul. Trăim noi înşine cu această întrebare”, a declarat, Marţi, într-o conferinţă de presă, la Kiev, Volodimir Zelenski. ”Să vorbim despre armele care ne lipsesc - rachete (de tip) PAC-3. Dacă ei ne dau aceste rachete, noi le vom da interceptori. Este un schimb echitabil”, a dat asigurări preşedintele ucrainean. Potrivit Kievului, aceste proiectile de tip PAC-3, care costă 3,5 milioane de euro unul singur, sunt prea costisitoare şi prea puţin eficiente împotriva sutelor de drone de tip Shahed, al căror preţ unitar este de cîteva zeci de mii de euro.

”Chiar dacă nu există dovezi că Iranul construieşte o bombă nucleară, stocul său mare de uraniu îmbogăţit reprezintă motive serioase de îngrijorare”

Directorul General al Agenţiei Interenaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) afirmă că, deşi nu există dovezi că Iranul construieşte o bombă nucleară, stocul său mare de uraniu îmbogăţit şi faptul că Teheranul a refuzat accesul complet al inspectorilor AIEA reprezintă motive serioase de îngrijorare. ”Am fost foarte clar şi consecvent în rapoartele mele privind programul nuclear al Iranului: deşi nu există dovezi că Iranul construieşte o bombă nucleară, stocul său mare de uraniu îmbogăţit aproape la nivel de armament şi refuzul de a le acorda inspectorilor mei acces deplin reprezintă motive serioase de îngrijorare”. El mai explică şi că, din aceste motive, rapoartele sale anterioare indică faptul că, pînă cînd Iranul nu va ajuta Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) să rezolve problemele restante legate de garantarea controlului, agenţia nu va fi în măsură să ofere asigurări că programul nuclear al Iranului este exclusiv paşnic. Anterior, directorul AIEA anunţa că Agenţia Internaţională a Energiei Atomice ”nu are pînă în prezent nici un indiciu că vreuna dintre instalaţiile nucleare, Centrala Nucleară Bushehr, Reactorul de Cercetare de la Teheran sau alte instalaţii din ciclul combustibilului nuclear din Iran au fost atacate sau avariate”, a anunată Luni, la Viena, într-o reuniune specială a Consiliului Guvernatorilor, directorul AIEA Rafael Mariano Grossi. AIEA încearcă în continuare să contacteze autorităţile iraniene în domeniul reglementării nucleare prin intermediul Centrului pentru Incidente şi Urgenţe al agenţiei ONU, însă nu a obţinut nici un răspuns pînă în prezent, din cauza limitării comunicaţiilor, cauzată de ofensiva Statelor Unite şi Israelului în Iran, a declarat în această reuniune Grossi. El a îndemnat militarii la reţinere. Atît Iranul cît şi alte ţări din Orientul Mijlociu care au fost atacate în conflict deţin centrale nucleare operaţionale, reactoare nucleare de cercetare şi instalaţii de depozitare de combustibil (nuclear) asociate, care cresc ameninţarea la adresa siguranţei nucleare, a avertizat Grossi. Pînă în prezent ”n-a fost detectată nici o creştere a nivelului radiaţiilor peste nivelul de fond obişnuit în ţările care se învecinează cu Iranul”, a anunţat directorul AIEA.

Israelul estimează continuarea războiului în Iran timp de cel puţin încă una sau două săptămîni

Armata israeliană vrea să-şi continue atacurile împotriva Iranului timp de cel puţin una sau două săptămîni, scrie presa israeliană, care citează informaţii comunicate de către corespondenţi în domeniul apărării, relatează AFP, transmite Nes.ro. ”În cadrul Tsahalului s-au prevăzut cel puţin două săptămîni de bombardamente suplimentare în Iran”, titrează site-ul Ynet, cel mai citit în Israel. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunat Sîmbătă, că a lansat o ofensivă militară comună cu Statele Unite împotriva Iranului cu scopul de a face să dispară ”ameninţarea existenţială” pe care o reprezintă la adresa Israelului programele nuclear şi balistic al Iranului. Armata israeliană a anunţa, Miercuri, că a identificat rachete trase de Iran către Iisrael. ”În urmă cu puţin timp, Forţele Armate israeliene au identificat rachete lansate din Iran către teritoriul Israelului. Sisteme de apărare sunt în curs de activare pentru a intercepta această ameninţare”, a anunţat Armata.

Iranul avertizează că Ambasadele Israelului din întreaga lume ar deveni ţinte dacă Ambasada din Beirut este atacată

Purtătorul de cuvînt al Forţelor Armate ale Republicii Islamice Iran, generalul de brigadă Abolfazl Shekarchi, a declarat, Miercuri, că, dacă Israelul va decide să atace Ambasada Iranului din Beirut, toate Ambasadele Israelului din întreaga lume vor deveni ţinte, potrivit agenţiei semi-oficiale Tasnim News, citate de Jerusalem Post. ”Israelul a ameninţat că va viza Ambasada iraniană din Liban”, a spus Shekarchi. ”Dacă Israelul atacă Ambasada Iranului, toate Ambasadele acestui regim vor deveni ţinte legitime”, a avertizat el. Generalul de brigadă a subliniat că Israelul nu are limite în acţiunile sale. El a menţionat că, în pofida capacităţii sale militare relevante, Republica Islamică a „respectat” pînă acum regulile dreptului internaţional. Shekarchi a adăugat: „În afară de Statele Unite şi Israel, Republica Islamică Iran nu are nici conflicte, nici ostilitate faţă de alte ţări ale lumii şi îşi desfăşoară relaţiile pe baza cooperării.” El a subliniat că o eventuală lovire de către Israel a Ambasadei Iranului din Liban ar constitui o crimă, care ar oferi Forţelor Armate iraniene un motiv „legitim” pentru a întreprinde o acţiune de răspuns, potrivit Tasnim. Generalul de brigadă a accentuat: ”Teheranul este hotărît să aducă regimul sionist şi pe susţinătorul său, Statele Unite, în genunchi şi nu va da înapoi în nici un fel de pe acest drum”.