Declaraţia de la sfîrşitul misiunii sale în Republica Moldova

Buna dimineaţa şi vă mulţumesc pentru că aţi venit.

Sînt recunoscătoare pentru oportunitatea de a vizita Republica Moldova în această săptămînă. În timpul misiunii mele, am acordat o atenţie deosebită problemelor abordate de către Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului Navi Pillay în timpul misiunii sale din noiembrie 2011 în Republica Moldova. Misiunea mea a coincis cu perioada de mijloc dintre prima şi a doua Revizuire Periodică Universală pentru Moldova. Adiţional, şase luni în urmă Moldova a fost examinată de către Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor (CEDAW). Prin urmare, a fost un moment oportun pentru a face o totalizare a progreselor înregistrate şi provocărilor rămase în ceea ce priveşte angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului.

În timpul vizitei mele, am avut discuţii deschise şi prietenoase cu privire la o serie de probleme legate de drepturile omului cu Preşedintele ţării, Preşedintele Parlamentului şi deputaţi, funcţionari guvernamentali înalţi , Instituţia Naţională pentru Drepturile Omului (NHRI), membri ai organizaţiilor societăţii civile, colegi ONU şi alte persoane.

Aş dori să aduc mulţumiri Guvernului pentru cooperarea excelentă în timpul vizitei mele. Apreciez foarte mult spiritul de deschidere cu care am reuşit să mă angajeze în dialog cu autorităţile. Permiteţi-mi să vă împărtăşesc cîteva din impresiile mele în urma acestei vizite.

Combaterea Discriminării şi Promovarea Diversităţii

Am observat cu mare interes diversitatea remarcabilă din Moldova - etnică, religioasă, culturală şi lingvistică - şi necesitatea de cultivare a acestei diversităţi în interesul consolidării democraţiei în Republica Moldova. Principiul de nediscriminare şi drepturile minorităţilor sînt esenţiale pentru acest efort.

Am remarcat, de asemenea, progresele realizate în vederea îmbunătăţirii cadrului legal naţional privind interzicerea discriminării, precum şi înfiinţarea Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. Există o serie de măsuri pozitive întreprinse de către acest organ în primele luni de existenţă, inclusiv decizii importante în cazuri individuale şi ghidare pe marginea politicilor oferită Parlamentului cu privire la urmărirea penală a infracţiunilor motivate de ură. Am încurajat Autorităţile să asigure faptul că Consiliul dispune de împuterniciri mai mari de executare, şi aştept cu nerăbdare implementarea deplină a deciziilor acestuia. Biroul ONU pentru Drepturile Omului sprijină eforturile Republicii Moldova de implementare a legislaţiei anti-discriminare în conformitate cu standardele internaţionale. În timpul vizitei, am participat la lansarea unei acţiuni susţinute de UE, implementată de Biroul nostru (”Sprijin pentru Societatea Civilă în Combaterea Discriminării”).

Am reamintit autorităţilor despre importanţa adoptării unei poziţii ferme de promovare a egalităţii şi incluziunii, precum şi de afirmare şi acţionare în mod public - atît în Republica Moldova cît şi pe arena internaţională - privind dreptul la non-discriminare în toate domeniile. Am apreciat, de asemenea, eforturile Republicii Moldova de asigurare a dreptului la întrunirea publică paşnică pentru persoanele şi grupurile LGBT, şi în special acţiunile Ministerului de Interne de asigurare a protecţiei pentru prima Paradă organizată la Chişinău în 2013. Aşteptăm Parada din 2014.

Am discutat, de asemenea, despre discriminarea cu care se confruntă romii, menţionînd de exemplu cazuri raportate din instituţii de învăţămînt segregate şi lipsa romilor aleşi în funcţii de conducere în Republica Moldova. Am salutat îmbunătăţirile recente din politicile aferente combaterii discriminării şi excluziunii romilor, în acelaşi timp observînd că acestea încă nu au un impact în comunităţi. În mod special, am îndemnat ca Guvernul să realizeze progrese durabile în desegregarea şcolilor şi să-şi dubleze eforturile de protejare a romilor de toate formele de violenţă. Am solicitat o atenţie serioasă pentru toate dimensiunile de incluziune a romilor, inclusiv aspectele legate de gen ale acestor probleme.

Am reiterat, de asemenea, apelul Înaltului Comisar Pillay de îmbunătăţire a eforturilor de asigurare a faptului că membrii tuturor grupurilor religioase, rasiale şi etnice sînt mai bine protejate pe termen scurt şi lung. În continuare, am abordat problema privind tensiunile aferente minorităţilor lingvistice şi sensibilitatea continuă aferentă locului limbii ruse în viaţa publică. Am încurajat Republica Moldova să-şi îmbrăţişeze diversitatea admirabilă şi bogată şi să acţioneze întru protejarea drepturilor tuturor minorităţilor drept premisă pentru o societate incluzivă şi stabilă.

Drepturile persoanelor cu dizabilităţi fizice, mintale, senzoriale şi intelectuale

Am apreciat adoptarea în 2012 a Legii cu privire la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, care transpune multe aspecte ale Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CRPD), pe care Republica Moldova a ratificat-o în 2010. Am vizitat Spitalul de Psihiatrie din Chişinău şi lucrul intens al ONU în Republica Moldova privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Am vorbit cu un număr de pacienţi de acolo şi cu personalul spitalului. Vreau să felicit Ministerul Sănătăţii pentru decizia sa de anul trecut, de orientare a politicii spre îngrijirea comunitară, în vederea implementării Articolului 19 din CRPD. Am discutat despre extinderea acestei politici asupra instituţiilor din competenţa Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Am fost informată despre planurile Guvernului de formalizare a Ombudsmanului pilot pentru Psihiatrie şi pentru achitarea acestuia din bugetul de stat. Eu percep această măsură ca o modalitate inovatoare de abordare a preocupărilor aferente drepturilor persoanelor în instituţii, şi reiterăm faptul că Ombudsmanul ar trebui să aibă acces la toate facilităţile în care sînt instituţionalizate persoanele cu dizabilităţi în prezent. De asemenea, am fost informată despre planurile de închidere a centrului de la Pavlovca, după cum a recomandat Raportorul Special ONU privind Sărăcia Extremă şi Drepturile Omului. Am solicitat Guvernului să continue reformele legale şi politice întru modificarea Codului Civil pentru eliminarea instituţiei de tutelă şi a măsurilor de lipsire de capacitate legală, care sînt foarte îngrijorătoare, şi să adopte măsuri pentru un suport mai bun în luarea deciziilor de către persoanele cu dizabilităţi. Am fost încurajată să aud că acest lucru va avea loc în 2014. De asemenea, am discutat despre importanţa incluziunii persoanelor cu dizabilităţi în procesul de luare a deciziilor şi despre înfiinţarea organismului independent de monitorizare prevăzut în Articolul 33, alineatul (2) din CRPD. Îi îndemn pe toţi să acorde o atenţie serioasă transformării Republicii Moldova într-un loc mai accesibil pentru persoanele cu dizabilităţi.

Tortura şi alte forme de tratament inuman şi degradant, violenţa bazată pe gen

Am vizitat Republica Moldova la cea de a cincea aniversare a evenimentelor din aprilie 2009, în care sute de persoane au fost abuzate fizic de către colaboratorii organelor de drept în timpul tulburărilor post-electorale. Republica Moldova a fost îndemnată în mod repetat de către comunitatea internaţională şi propria societate civilă să-i aducă în faţa justiţiei pe cei responsabili de aceste abuzuri. Cu toate acestea, se pare că puţini, sau poate nici unul din agresori nu a fost adus în faţa justiţiei. Impunitatea este o ameninţare pentru societatea democratică, infectînd credibilitatea urmăririi penale, a sistemului judiciar şi de aplicare a legii. Înţeleg că aceste preocupări sînt împărtăşite pe larg în Republica Moldova, şi că recent în Parlament a avut loc o sesiune pe această temă. În acelaşi timp, rapoartele privind abuzul fizic şi alte forme de abuz în locurile de detenţie penală, a poliţiei şi psihiatriei din Republica Moldova şi locurile de detenţie arbitrală rămîn a fi îngrijorătoare. Îndemn Autorităţile să îşi intensifice eforturile întru susţinerea justiţiei pentru victime.

Republica Moldova a întreprins măsuri importante de combatere a violenţei împotriva femeilor, inclusiv în cazul violenţei în familie, violului şi traficului de persoane exploatate sexual. În discuţiile mele cu Autorităţile, am încurajat adoptarea ordonanţelor de protecţie de urgenţă emise de poliţie pentru victimele violenţei în familie în scopul completării sistemului existent de protecţie dispusă de instanţa de judecată. Am solicitat, de asemenea, revizuirea instrucţiunilor privind urmărirea penală pentru investigarea violului. Am discutat, de asemenea, despre necesitatea stopării pedepsirii femeilor care prestează servicii sexuale. Toate recomandările CEDAW urmează a fi luate în considerare cu atenţie şi încorporate în politica internă.

Angajamentul cu mecanismele ONU pentru drepturile omului şi Cadrul naţional pentru drepturile omului

În dimineaţa aceasta am inaugurat o conferinţă globală convocată de Organizaţia Internaţională a Francofoniei (Organisation internationale de la Francophonie), împreună cu Guvernul şi oficiul nostru, cu privire la continuarea Revizuirii Periodice Universale (RPU). Sînt binevenite planurile de a prezenta un raport interimar către Consiliul pentru Drepturile Omului referitor la implementarea recomandărilor RPU în Moldova şi am reamintit că bunele practici implică organizarea consultărilor substanţiale cu societatea civilă asupra unui astfel de raport. Oficiul nostru a remarcat includerea multor dintre recomandările primului RPU în Planul Naţional de Acţiuni în domeniul Drepturilor Omului 2011-2014. Va fi important ca toate recomandările din partea mecanismelor internaţionale pentru drepturile omului, inclusiv RPU, să fie implementate într-un mod holistic. În acest sens, este necesar de acordat atenţia cuvenită revizuirii cadrului de politici pentru perioada 2015-2016. Am îndemnat, de asemenea, ca Guvernul să întreprindă acţiuni urmînd recomandările RPU în vederea ratificării instrumentelor legale internaţionale, în particular, a Protocolului Opţional la Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.

Am discutat eforturile recente de a modifica baza legală pentru Centrul pentru Drepturile Omului, Instituţia Naţională pentru Drepturile Omului din Moldova cu statut „B” (INDR). Salut eforturile de aducere a acestei instituţii în conformitate cu Principiile de la Paris şi crearea condiţiilor necesare funcţionării ei eficiente în calitate de Mecanism Naţional de Prevenire a torturii în Moldovei. În interesul consolidării şi independenţei INDR, de asemenea invit autorităţile să organizeze o procedură publică transparentă pentru numirea următorilor Ombudsmani şi să înlăture bariera legală pentru persoanele plasate sub tutelă de a înainta petiţii la Instituţia Naţională pentru Drepturile Omului.

De asemenea, mi-a atras atenţia necesitatea de a depolitiza şi simplifica procesul de înregistrare a organizaţiilor societăţii civile. O societate civilă activă este crucială pentru un sistem robust de protecţie a drepturilor omului. Remarc şi necesitatea de a spori rolul femeilor în viaţa publică şi organele alese, inclusiv femeile din segmentele marginalizate ale societăţii, cum ar fi femeile de etnie roma şi femeile cu dizabilităţi.

Regiunea Transnistreană a Republicii Moldova

Ieri am efectuat o vizită în regiunea Transnistreană şi am avut întîlniri, inclusiv cu autorităţile de facto. Am discutat un spectru larg de probleme cu privire la drepturile omului, în particular acele probleme care au fost identificate în raportul unic din 2013 al Expertului Senior ONU Thomas Hammarberg, urmînd misiunea din 2011 a Înaltului Comisar Pillay. Am salutat adoptarea unui plan de acţiuni de autorităţile de facto pentru implementarea acestor recomandări şi am încurajat o continuare în mod holistic. Am îndemnat, de asemenea, să fie acordată atenţie sporită susţinerii unui spaţiu larg pentru organizaţiile societăţii civile pe malul stîng al Nistrului, precum şi implicării lor active în implementarea recomandărilor Expertului Senior Hammarberg.

Am menţionat un şir de probleme referitor la libertatea de religie şi convingeri, urmînd recomandările exprimate de Raportorul Special pentru libertatea de religie şi convingeri din 2011. Am fost mulţumită să aud că autorităţile de facto au creat recent o alternativă civilă faţă de serviciul militar pentru persoanele care refuză să facă serviciul militar din motive de conştiinţă. Îndemn să fie simplificate procedurile de înregistrare pentru comunităţile religioase, precum şi de-birocratizarea lor şi eliminarea discriminării în practică, în conformitate cu dreptul internaţional.

Am discutat, de asemenea, necesitatea de a adopta reguli cuprinzătoare pentru protecţia femeilor de violenţă bazată pe gen, în particular, violenţa în familie. Îndemn să fie adoptat un mecanism împotriva violenţei în familie fără întîrziere.

Am recomandat şi avansarea în toate aspectele legate de drepturile persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv persoanele cu dizabilităţi mintale sau intelectuale. În acest sens, este necesar de introdus reforma măsurilor de plasare sub tutelă şi privare de capacitate juridică, precum şi de examinat în mod serios problema dezinstituţionalizării pentru adulţi şi copii.

Cum a subliniat Înaltul Comisar Pillay, drepturile omului nu au hotare. Conflictele prelungite, ca acel care poate fi urmărit aici, pot implica un număr de factori de decizie. Pe de o parte, Statele trebuie să respecte şi să asigure drepturile omului stabilite în tratatele internaţionale pentru toate persoanele circumscrise puterii şi controlului efectiv al Statului parte. Pe de altă parte, actorii ne-statali care exercită funcţii asemănătoare cu cele de guvernare sînt obligaţi să respecte drepturile persoanelor care trăiesc pe teritoriul respectiv, indiferent de circumstanţele legate de statutul juridic sau politic. Este fundamental de abordat problemele care vizează drepturile omului şi toate lacunele legate de protecţie în situaţiile de conflicte prelungite.

Concluzie

În final, am discutat cu mulţi interlocutori importanţa de a consolida statul de drept, a schimba atitudinile şi de a dezvolta o cultură a drepturilor omului. A fost exprimată clar necesitatea de fortificare a educaţiei în domeniul drepturilor omului ca subiect obligatoriu în curriculumul şcolar, organizarea instruirilor continue axate pe drepturile omului pentru comunitatea juridică şi a măsurilor de ridicare a nivelului de conştientizare a publicului.

Am fost impresionată pozitiv de direcţia activităţilor în domeniul drepturilor omului în Republica Moldova, dar admit că mai rămîne de realizat un volum considerabil de lucru. Îndemn Moldova să dezvolte măsurile pozitive întreprinse în perioada recentă şi să acţioneze pentru a consolida aceste realizări. Permiteţi-mi să subliniez, de asemenea, importanţa de a alinia angajamentele ONU în domeniul drepturilor omului, planurile naţionale de dezvoltare şi eforturile din partea UE sau altor entităţi regionale în Moldova. Oficiul nostru este gata să continue suportul acordat schimbării bazate pe drepturile omului în Republica Moldova, prin intermediul reprezentantului nostru aici, Consilierul pentru Drepturile Omului.

11 aprilie 2014