Dinastia Rurik solicită retrocedarea Kremlinului

Descendenţii dinastiei Rurik, considerată fondatoarea Rusiei Kievene, care a condus Imperiul Ţarist până în secolul al XVI-lea, cer acces nelimitat la Kremlin, în numele „justiţiei istorice” relatează „The Moscow Times”. Dinastia Rurik a fost la conducerea statului din secolul al IX-lea până în 1598, iar din 1613 a fost succedată de Romanovi.

La Curtea de Arbitraj de la Moscova a avut loc miercuri o audiere preliminară cu privire la procesul intentat de  Fundaţia Princes care reprezintă descendenţii dinastiei Rurik. Procesul contestă statutul curent al Kremlinului, folosit de preşedintele Dmitri Medvedev, spunând că cetatea aparţine de drept poporului rus. Prinţul Valery Kubarev, citat de „The Moscow Times”, a declarat că doreşte să folosească proprietatea nu să o deţină, să fie un centru spiritual. Inculpaţii în proces sunt Ministerul Culturii şi Agenţia de Management a Proprietăţii Federale. Reprezentantul Agenţiei a afirmat la audieri că nu va fi cedată nicio parte din proprietatea revendicată. Kubarev a afirmat că Curtea de Arbitraj a luat la cunoştinţă că „nu există nici un act care să dovedească faptul că Kremlinul ar fi în proprietatea cuiva. Nu există nicio hotărâre care să stabilească faptul că acesta este reşedinţa preşedintelui”, a mai adăugat Kubarev. Kremlinul este proprietate de stat gestionată de  Agenţia Proprietăţii, fiind inclus şi în Patrimoniul Mondial.

Descedenţii familiei Rurik au început să organizeze întâlniri în urmă cu câţiva ani, punând şi bazele Fondului de Asistenţă a Consensului Naţional şi Religios Princes, care a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei în mai 2009, conform spuselor lui Kubarev. Obiectivele fundaţiei cuprind pacea între naţiuni, îmbunătăţirea din punct de vedere spiritual şi politic a umanităţii.

Istoricul Fyodor Uspensky, membru al Academiei de Ştiinţe Ruse, a declarat pentru „The Moscow Times” că ar fi logic ca drepturile asupra Kremlinului să fie revendicate de Romanovi decât de dinastia Rurik, de vreme ce cei dintâi au fost ultima dinastie la conducerea Imperiului. Uspensky a mai declarat că „abordarea este puţin naivă, deşi intenţia de a deschide Kremlinul pentru public este una foarte bună”.   

Totodată, Alexander Zakatov, istoric şi reprezentant al Casei Romanovilor a ridiculizat întregul demers, considerându-l nebun, îndemnându-i pe descedenţii dinastiei Rurik să treacă pe la un spital psihiatric înainte de a merge la Curte. El a mai adăugat că Romanovii nu au cerut niciodată drepturi asupra clăridilor statului fiindcă acestea aparţin naţiunii, nu unei singure familii, că un astfel de demers din partea Romanovilor nu ar fi făcut nici dacă Rusia ar deveni din nou stat condus de o monarhie, dar şi că restricţinarea accesului la Kremlin este cât se poate de normală din cauza motivelor ce ţin de securitate. „Este important ca pentru prestigiul ţării, reşedinţa preşedintelui să fie într-un astfel de loc istoric precum Kremlinul”, a mai afirmat Zakatov.

Următoarea audiere în cazul procesului Rurik este programată pentru 18 august. Fundaţia plănuieşte să ceară drepturile şi asupra a alte 60 de locuri şi construcţii istorice. Guvernul federal nu se opune de principiu restituirii istorice, astfel că în Duma de Stat a fost introdusă o propunere de transferare a numeroase clădiri confiscate de bolşevici de la diverse organizaţii religioase, în special de la Biserica Ortodoxă Rusă.

Autor traducere Simona Deleanu

Sursa: Historia.ro

Socialmai mult
24.11.17 - 18:32
24.11.17 - 17:34
24.11.17 - 17:31
24.11.17 - 15:04
24.11.17 - 15:03
24.11.17 - 14:58
24.11.17 - 13:43
24.11.17 - 13:42
24.11.17 - 12:28
24.11.17 - 11:39
23.11.17 - 17:27
23.11.17 - 17:25
23.11.17 - 17:17
23.11.17 - 17:05
23.11.17 - 17:04
23.11.17 - 12:05
23.11.17 - 12:02
22.11.17 - 18:57
22.11.17 - 17:37
22.11.17 - 17:36