Franţa şi Canada, care se opun cu fermitate dorinţei lui Donald Trump de a controla Groenlanda, deschid Vineri Consulate în capitala teritoriului autonom danez, într-un gest puternic de sprijin pentru Guvernul local, transmite AFP, potrivit News.ro.

De la revenirea la Casa Albă anul trecut, Trump a insistat, în repetate rînduri, că Washingtonul trebuie să controleze insula arctică strategică şi bogată în minerale din motive de securitate. Luna trecută, preşedintele SUA a renunţat la ameninţările sale de a cuceri Groenlanda, după ce a declarat că a încheiat un ”acord cadru” cu şeful NATO, Mark Rutte, pentru a asigura o influenţă americană mai mare. A fost înfiinţat un grup de lucru SUA-Danemarca-Groenlanda pentru a discuta modalităţi de a răspunde preocupărilor Washingtonului în materie de securitate în Arctica, dar detaliile discuţiilor nu au fost făcute publice.

Deşi Danemarca şi Groenlanda au declarat că împărtăşesc preocupările lui Trump în materie de securitate, ele au insistat că suveranitatea şi integritatea teritorială sunt o ”linie roşie” în discuţii.

”Într-un anumit sens, este o victorie pentru groenlandezi să vadă doi aliaţi deschizînd reprezentanţe diplomatice în Nuuk”, a declarat Jeppe Strandsbjerg, politolog la Universitatea din Groenlanda. ”Există o mare apreciere pentru sprijinul acordat împotriva declaraţiilor lui Trump”, a adăugat.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat planurile Parisului de a deschide un Consulat în timpul unei vizite la Nuuk în Iunie, unde a exprimat solidaritatea Europei cu Groenlanda şi a criticat ambiţiile lui Trump. Consulul francez nou numit, Jean-Noel Poirier, a fost anterior ambasador în Vietnam. Între timp, Canada a anunţat la sfîrşitul anului 2024 că va deschide un Consulat în Groenlanda pentru a stimula cooperarea.

”Deschiderea Consulatelor este o modalitate de a-i spune lui Donald Trump că agresiunea sa împotriva Groenlandei şi Danemarcei nu este o problemă doar pentru Groenlanda şi Danemarca, ci şi pentru aliaţii europeni şi pentru Canada, ca aliat şi prieten al Groenlandei şi al aliaţilor europeni”, a declarat, pentru AFP, Ulrik Pram Gad, expert în Arctica la Institutul Danez de Studii Internaţionale.

”Este un pas mic, parte a unei strategii prin care transformăm această problemă într-una europeană”, a declarat Christine Nissen, analist în domeniul securităţii şi apărării la think tank-ul Europa. ”Consecinţele nu sunt, evident, doar daneze. Sunt europene şi globale”, a adăugat el.

Potrivit lui Strandsbjerg, cele două Consulate, care vor fi ataşate Ambasadelor Franţei şi Canadei la Copenhaga, vor oferi Groenlandei ocazia de a ”exersa” independenţa, întrucît insula visează de mult timp să-şi rupă legăturile cu Danemarca.

Decizia de a deschide misiuni diplomatice este, de asemenea, o recunoaştere a autonomiei crescînde a Groenlandei, prevăzută în Legea privind autonomia din 2009, a declarat Nissen. ”În ceea ce priveşte propria lor căutare a suveranităţii, poporul groenlandez va dori să aibă un contact mai direct cu alte ţări europene”, a afirmat ea.

Acest lucru ar permite reducerea rolului Danemarcei ”prin diversificarea dependenţei Groenlandei de lumea exterioară, astfel încît să nu mai depindă exclusiv de Danemarca şi să poată avea mai multe legături în domeniul economiei, comerţului, investiţiilor, politicii şi aşa mai departe”, a adăugat Pram Gad.

Groenlanda are relaţii diplomatice cu Uniunea Europeană din 1992, cu Washingtonul din 2014 şi cu Islanda din 2017. Islanda şi-a deschis Consulatul în Nuuk în 2013, în timp ce Statele Unite, care au avut un Consulat în capitala groenlandeză între 1940 şi 1953, şi-au redeschis misiunea în 2020. Comisia Europeană şi-a deschis biroul în 2024.