Clauza adăugată la proiectul de lege privind naționalitatea și frontierele pare să permită Ministerului de Interne să acționeze retroactiv în unele cazuri.

Indivizii ar putea fi deposedați de cetățenia britanică fără avertisment, în temeiul unei propuneri de modificare a regulilor adăugată în tăcere la proiectul de lege privind naționalitatea și frontierele, relatează The Guardian.

Clauza 9 – „Notificarea deciziei de a priva o persoană de cetățenie” – din proiectul de lege, care a fost actualizat la începutul acestei luni, scutește Guvernul de a fi obligat să notifice dacă nu este „rezonabil practic” să facă acest lucru sau în interesul securităţii naționale, relațiilor diplomatice sau în alt mod de interes public.

Criticii spun că eliminarea cetățeniei, ca în cazul lui Shamima Begum, care a fugit din Marea Britanie cînd era doar o şcolăriţă pentru a se alătura Statului Islamic în Siria, este deja o putere controversată, iar eliminarea cerinței de notificare ar face puterile ministrului de Interne și mai draconice.

Frances Webber, vicepreședintele Institutului de Relații Interasiale, a declarat: „Acest amendament transmite mesajul că anumiți cetățeni, deși s-au născut și au crescut în Marea Britanie și nu au altă casă, rămîn migranți în această țară. Cetățenia lor și, prin urmare, toate drepturile lor sunt precare și contingente.

„Se bazează pe măsurile anterioare de a elimina cetățenia cetățenilor născuți în Marea Britanie (care sunt în mare parte din minorități etnice) și de a face acest lucru în timp ce se află în străinătate, măsuri utilizate în principal împotriva musulmanilor britanici. Încalcă fără scuze obligațiile internaționale privind drepturile omului și normele de bază ale echității.”

Competențele Ministerului de Interne de a le retrage cetățeniile britanicilor au fost introduse după atentatele de la Londra din 2005, dar utilizarea lor a crescut sub mandatul Theresei May ca ministru de Interne din 2010 și au fost extinse în 2014.

Cerința de a înștiința a fost deja slăbită în 2018, permițînd Ministerului de Interne să transmită notificarea punînd o copie a acesteia în dosarul unei persoane – dar numai în cazurile în care nu se știa unde se află.

Noua clauză ar elimina cu totul necesitatea notificării într-o serie de circumstanțe. De asemenea, ar părea că poate fi aplicată retroactiv în cazurile în care o persoană a fost decăzută de cetățenie fără notificare înainte ca clauza să devină lege, ridicînd întrebări cu privire la capacitatea sa de a se face apel.

Maya Foa, directorul Reprieve, a spus: „Această clauză i-ar da lui Priti Patel o putere fără precedent de a-ți retrage cetățenia în secret, fără a fi nevoie măcar să îți spună, și de a-ți refuza efectiv recursul. În acest regim, unei persoane acuzate de viteză i-ar fi acordat mai multe drepturi decît cineva care riscă să fie lipsit de naționalitatea sa britanică. Acest lucru arată încă o dată cît de puțină considerație are acest Guvern față de statul de drept.

„Guvernul SUA a condamnat decăderea drepturilor cetățeneşti ca fiind o negare periculoasă a responsabilității pentru propriii cetățeni. Miniștrii ar trebui să asculte de cel mai apropiat aliat de securitate al Regatului Unit, mai degrabă decît să se dubleze asupra acestei politici profund greșite și detestabile din punct de vedere moral.”

Alte modificări ale regulilor propuse în proiectul de lege au atras deja critici, inclusiv inadmisibile pretențiile oricărei persoane care soseşte în Marea Britanie pe o rută ilegală, incriminarea acestora și a oricui încearcă să-și salveze viața și acordarea personalului Border Force de imunitate în faţa urmăririi penale în cazul în care mor oameni în Canalul Mînecii în timpul operațiunilor „pushback”.

Ministerul de Interne a transmis: „Cetățenia britanică este un privilegiu, nu un drept. Privarea de cetățenie pe motive întemeiate este pe bună dreptate rezervată celor care reprezintă o amenințare pentru Regatul Unit sau a căror conduită implică un prejudiciu foarte mare. Proiectul de lege privind naționalitatea și frontierele va modifica legea, astfel încît cetățenia să poată fi privată acolo unde nu este posibil să se înștiințeze, de exemplu, dacă nu există nici o modalitate de a comunica cu persoana respectivă.”