Uniunea Europeană (UE) ia în considerare reactivarea măsurilor de criză energetică pe care le-a utilizat în 2022, cînd Rusia a redus livrările de gaze, pentru a face faţă perturbărilor care se manifestă pe pieţele energetice din cauza războiului din Iran, a declarat Marţi comisarul pentru Energie, Dan Jorgensen, care a cerut europenilor, într-o scrisoare, să ia în considerare limitarea călătoriilor pentru a evita penuria de energie, relatează Reuters şi POLITICO.

Vorbind după o reuniune virtuală a miniştrilor Energiei din ţările UE, convocată pentru a discuta despre răspunsul lor la potenţiala criză, comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a spus că planurile includ propuneri de limitare a tarifelor de reţea şi a taxelor pe energie electrică.

„Nu ştim cît va dura această criză. Şi, întrucît nu ştim cît de gravă va fi, pregătim, de asemenea, diferite oportunităţi şi posibilităţi care seamănă mai mult cu cele pe care le-am folosit în timpul crizei din 2022”, a spus comisarul pentru Energie.

UE a introdus o serie de politici de urgenţă în 2022, după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze în urma invaziei sale pe scară largă în Ucraina. Acestea includeau un plafon la nivelul UE pentru preţurile gazelor, o taxă pe profiturile excepţionale ale companiilor energetice şi obiective de reducere a cererii de gaze.

Jorgensen a spus că războiul din Iran ar putea provoca o perturbare prelungită a pieţelor energetice. „Nu va fi de scurtă durată, deoarece chiar dacă mîine s-ar instaura pacea, vor exista în continuare consecinţe, deoarece infrastructura energetică din regiune a fost distrusă de război”, a declarat el reporterilor după reuniunea miniştrilor UE.

Dependenţa puternică a Europei de combustibilul importat o expune la impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra preţurilor globale la energie. Preţurile europene la gaz au crescut cu peste 70% de la începutul războiului dintre SUA şi Israel cu Iranul, pe 28 Februarie. Totuşi, aprovizionarea blocului cu ţiţei şi gaze naturale nu a fost afectată direct de închiderea Strîmtorii Ormuz, deoarece Europa importă majoritatea acestor surse de energie de la furnizori din afara Orientului Mijlociu.

Jorgensen a declarat că Bruxellesul este deosebit de îngrijorat pe termen scurt cu privire la aprovizionarea Europei cu produse petroliere rafinate, precum combustibilul pentru avioane şi motorina.

Ultimele transporturi de kerosen care au trecut prin Strîmtoarea Ormuz înainte de închiderea acesteia ar trebui să ajungă în Europa în jurul datei de 10 Aprilie, potrivit lui Benedict George, şeful Departamentului pentru produse europene de la Argus Media.

Războiul din Iran a determinat o creştere a preţurilor la combustibilul pentru avioane şi motorină în Europa mai mare decît cea a ţiţeiului. „Nu există un risc realist de a rămîne efectiv fără combustibil pentru avioane”, a declarat George pentru Reuters, adăugînd că stocurile ţărilor europene pot acoperi pînă la trei luni de cerere de kerosen.

Cu toate acestea, „stocurile ar putea scădea la un nivel la care să apară penurii localizate sau preţuri ridicate şi volatile”, a explicat expertul.

UE îşi procură aproximativ 15% din kerosen de la furnizori din Orientul Mijlociu.

Într-o scrisoare trimisă înaintea reuniunii de Marţi, Jorgensen a solicitat Guvernelor să amîne lucrările de întreţinere care nu sunt urgente la rafinării, pentru a încerca să menţină fluxul de aprovizionare cu produse petroliere.

De asemenea, Comisia Europeană îndeamnă statele membre să acţioneze în mod „coordonat” în faţa creşterii vertiginoase a preţului petrolului cauzată de războiul din Orientul Mijlociu. „Trebuie să acţionăm împreună, ca o adevărată Uniune”, a cerut înainte de reuniunea de Marţi comisarul Dan Jorgensen, care consideră că statele membre „ar trebui să se abţină de la luarea unor măsuri susceptibile să crească consumul de combustibil”.

Scrisoarea Comisiei Europene reflectă temerile tot mai mari că războiul din Iran va declanşa o criză economică globală de proporţii.

Bruxellesul solicită ţărilor membre să ia în considerare reducerea consumului de petrol şi gaze, în special în sectorul transporturilor, în vederea pregătirii pentru „perturbări prelungite” ale aprovizionării cu energie cauzate de războiul din Iran.

Jørgensen a afirmat că Guvernele naţionale ar trebui să ia în considerare „măsuri voluntare de reducere a cererii cu o atenţie specială acordată sectorului transporturilor”. Acest lucru ar putea însemna ca Guvernele să le ceară cetăţenilor să conducă sau să zboare mai puţin pentru a economisi combustibil pentru scopuri mai importante, aşa cum se întîmplă deja în unele ţări asiatice.

În scrisoarea sa, Jørgensen a afirmat că sectorul transporturilor din Europa se confruntă cu creşterea costurilor şi cu penuria de aprovizionare din cauza dependenţei puternice a industriei de Golful Persic, de care UE depindea în proporţie de peste 40% în cazul importurilor sale de combustibil pentru avioane şi motorină. El a adăugat că deficitul tot mai mare este agravat de „disponibilitatea limitată a furnizorilor alternativi şi a capacităţii de rafinare pentru anumite produse în cadrul UE”.

„Statele membre ar trebui să se abţină de la adoptarea de măsuri care ar putea creşte consumul de combustibil, ar putea limita libera circulaţie a produselor petroliere sau ar putea descuraja producţia rafinăriilor din UE”, a spus Jørgensen. El a adăugat că ţările ar trebui să ia în considerare impactul transfrontalier al măsurilor naţionale pentru a păstra „coerenţa la nivelul UE”.

Deocamdată, ţările europene nu au recurs încă la măsuri de reducere a cererii, care au constituit un element esenţial al crizelor petroliere din anii 1970, cînd Guvernele au impus raţionalizarea benzinei şi Duminici „fără maşini”.

Agenţia Internaţională pentru Energie a elaborat deja o listă de propuneri pentru reducerea cererii în această perioadă, inclusiv încurajarea muncii de acasă şi reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi.

Scrisoarea vine pe fondul scăderii încrederii că războiul din Iran se va termina rapid, ceea ce face ca penuria pe termen lung să fie mai probabilă. Ţările UE ar trebui să se „pregătească din timp în anticiparea unei întreruperi potenţial prelungite”, a spus Jørgensen.

Înaltul oficial din domeniul Energiei a recomandat, de asemenea, ca ţările să intensifice monitorizarea şi schimbul de informaţii, ”să amîne întreţinerea neesenţială a rafinăriilor şi să ia în considerare creşterea folosirii biocombustibililor pentru a înlocui produsele din combustibili fosili”.