Donald Trump a declarat că Iranul l-a informat că se află într-o „stare de colaps” şi că îşi defineşte situaţia conducerii, în timp ce eforturile de a pune capăt conflictului păreau, Marţi, să fi ajuns într-un impas, preşedintele SUA fiind nemulţumit de ultimele propuneri venite de la Teheran, relatează Reuters.

Cea mai recentă propunere a Iranului pentru rezolvarea războiului de două luni ar amîna discuţiile despre programul său nuclear pînă la încheierea conflictului şi rezolvarea disputelor în legătură cu transportul maritim din Golf. Trump doreşte ca problemele nucleare să fie abordate încă de la început, a declarat un oficial american informat despre întîlnirea pe care Trump a avut-o, Luni, cu consilierii săi de securitate.

Marţi, într-o postare pe Truth Social, Trump a scris: „Iranul tocmai ne-a informat că se află într-o «stare de colaps». Vor ca noi să «deschidem Strîmtoarea Ormuz» cît mai curînd posibil, în timp ce încearcă să-şi clarifice situaţia conducerii (ceea ce cred că vor reuşi să facă!). Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestei chestiuni!”.

Din postarea lui Trump pe reţelele sociale nu a reieşit clar cum ar fi putut Iranul să transmită acest mesaj, menţionează Reuters.

Între timp, liderii din Golf s-au întîlnit Marţi în Arabia Saudită, pentru prima dată de cînd statele lor au devenit un front în războiul cu Iranul. Un oficial din Golf a declarat că întîlnirea a avut ca scop elaborarea unui răspuns la miile de atacuri cu rachete şi drone iraniene cu care s-au confruntat de cînd SUA şi Israelul au declanşat războiul împotriva Iranului pe 28 Februarie. Atacurile s-au diminuat de la armistiţiul din 8 Aprilie, deşi capitalele din Golf rămîn precaute în privinţa reluării conflictului.

Acordul nuclear anterior al Iranului cu Statele Unite şi alte puteri, din 2015, a redus drastic programul său nuclear, despre care a susţinut mult timp că are scopuri paşnice şi civile. Dar acel acord s-a destrămat cînd Trump s-a retras unilateral, în primul său mandat.

Speranţele de a relansa eforturile de pace într-un conflict care a ucis mii de oameni, a aruncat pieţele energetice în haos şi a perturbat rutele comerciale globale care s-au estompat de cînd Trump a anulat, la sfîrşitul săptămînii trecute, vizita trimisului său special Steve Witkoff şi a ginerelui său Jared Kushner în Pakistan, ţara mediatoare.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a făcut două vizite la Islamabad în weekend. El a vizitat, de asemenea, Omanul, iar Luni s-a deplasat în Rusia, unde s-a întîlnit cu preşedintele Vladimir Putin şi a primit cuvinte de sprijin din partea unui aliat de lungă durată.

În condiţiile în care părţile beligerante par încă departe una de cealaltă, preţurile petrolului şi-au reluat trendul ascendent, ţiţeiul Brent crescînd cu 3% pînă la 111,40 dolari pe baril, un maxim al ultimelor trei săptămîni.

Banca Mondială a prognozat că preţurile energiei vor creşte cu 24% în 2026, atingînd cel mai înalt nivel de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina de acum patru ani, dacă cele mai grave perturbări cauzate de războiul din Iran se vor încheia în luna Mai.

Pe de altă parte, Emiratele Arabe Unite au anunţat Marţi că părăsesc OPEC şi OPEC+, dînd o lovitură puternică grupurilor exportatoare de petrol şi liderului lor de facto, Arabia Saudită.

Cel puţin şase petroliere încărcate cu petrol iranian au fost forţate să se întoarcă în Iran din cauza blocadei impuse de SUA în ultimele zile, au arătat datele de urmărire a navelor, subliniind impactul războiului asupra traficului.

Purtătoarea de cuvînt a Guvernului iranian, Fatemeh Mohajerani, a declarat, Marţi, pentru mass-media de stat, că Iranul se pregătise pentru scenarii de blocadă maritimă încă de la alegerile prezidenţiale din SUA din 2024 şi a luat măsurile necesare pentru ca „să nu existe motive de îngrijorare”.

Ea a adăugat că Teheranul foloseşte coridoare comerciale din Nord, Est şi Vest care nu depind de porturile din Golf pentru a neutraliza efectele blocadei.

Reza Rostami, de la Camera de Comerţ a Iranului, a declarat, pentru ziarul Shargh, că operatorii din sectorul privat folosesc patru porturi de la Marea Caspică şi legături feroviare prin Turcia şi Turkmenistan. Iranul poartă, de asemenea, discuţii cu Oman şi Pakistan pentru a canaliza mărfurile prin porturile acestora, a adăugat el.

Înainte de război, între 125 şi 140 de nave traversau zilnic Strîmtoarea Ormuz, dar în ultima zi au făcut-o doar şapte, potrivit datelor de urmărire a navelor Kpler şi analizei satelitare de la SynMax, dar nici una dintre ele nu transporta petrol destinat pieţei globale.

Cu un rating de popularitate în scădere, Trump se confruntă cu presiuni interne pentru a pune capăt unui război pentru care a oferit publicului american justificări schimbătoare.

Înalţi oficiali iranieni, care au vorbit sub condiţia anonimatului, au declarat, pentru Reuters, că propunerea prezentată de Araqchi la Islamabad în weekend prevedea negocieri în etape, cu problema nucleară lăsată deoparte la început.

Un prim pas ar presupune încetarea războiului SUA-Israel împotriva Iranului şi oferirea de garanţii că SUA nu îl vor relua. Apoi, negociatorii ar rezolva blocada impusă de Marina SUA asupra comerţului maritim al Iranului şi soarta Strîmtorii Ormuz, pe care Iranul intenţionează să o redeschidă sub controlul său.

Abia atunci discuţiile s-ar îndrepta către alte probleme, inclusiv disputa de lungă durată privind programul nuclear al Iranului, Teheranul căutînd în continuare o formă de recunoaştere din partea SUA a dreptului său de a îmbogăţi uraniu.