Magazine abandonate și străzi aproape pustii – este o imagine comună în satele și orășelele din Balcani, de unde tinerii pleacă în număr mare în străinătate pentru o viață mai bună. Exodul tinerilor apți de muncă și al specialiștilor din domenii vitale, cum sunt medicii, este un fenomen care se agravează în această regiune a Europei. Oamenii pleacă în căutarea unei vieți mai bune în țări mai prospere, în special în Europa de Vest, iar rezultatul este că în țările lor rămîn populații îmbătrînite.

Macedonia de Nord și-a pierdut un sfert din populație

Macedonia de Nord stă pe o bombă demografică cu ceas. La 30 de ani de cînd țara a devenit independentă, circa 600.000 de macedoneni trăiesc în străinătate, potrivit datelor oficiale. Iar în ultimele două decenii, mica națiune și-a pierdut 10 la sută din populație și acum mai are doar 1,8 milioane de oameni.

Macedonenii care au luat drumul străinătății au ajuns la concluzia că e mai bine să muncești acolo, departe de casă, pe 2.000 de euro, decît pentru 300 de euro acasă. „Mai bine să fii sclav afară pe 2.000 de euro decît acasă pe 300 de euro”, spun adesea macedonenii.

„Emigrația este o problemă pentru orice țară din lume, dar mai ales pentru țările mici, cu populație mică. Dacă mai mult de un sfert din cei 2,4 milioane de locuitori părăsesc țara, atunci ar trebui să fii serios îngrijorat de acest fenomen”, atrage atenția Apostol Simevski, directorul Institutul macedonean de Statistică.

Tinerii, mai ales cei mai ambițioși, nu mai au nici un fel de entuziasm să rămînă într-o țară care le oferă puține posibilități.

„E tot mai greu. Suntem blocați într-un sistem disfuncțional și este greu să reconstruim unitatea pentru a încerca să creăm ceva mai bun. Aceasta este situația, pentru că sunt multe nedreptăți, disfuncționalități și este foarte greu să pornești de la zero și să aduci o îmbunătățire”, spune Sofia Getova, o tînără activistă.

„Lipsa locuințelor pentru tineri este, de asemenea, o mare problemă. Tinerii de aici pleacă foarte tîrziu de acasă de la părinți, formează familii tîrziu. Ei cred că emigrînd pot grăbi lucrurile, că își pot atinge mai repede obiectivele emigrînd, că pot avea o familie și vieți mai bune”, explică un alt tînăr, Bojan Nikolov.

Un sfert de milion de croați au plecat după aderarea țării la UE

Croația este membră a Uniunii Europene din 2013. Cu toate acestea, de la aderare, 250.000 de croați au plecat, iar populația de puțin peste 4 milioane de locuitori s-a redus cu aproape 10 la sută la sută într-un deceniu.

Guvernul de la Zagreb încearcă să inverseze exodul de creiere și recent le-a promis croaților din diaspora pînă la 26.000 de euro dacă se întorc și încep o afacere.

”În municipiul Brestovac problema emigrării este foarte mare și s-a agravat de la intrarea noastră în Uniunea Europeană. Dar nu doar plecarea în alte țări ale UE este problema, ci și exodul spre zone urbane mai mari din Croația”, arată Igor Cancar, tehnician medical.

„Problema emigrării este majoră, pentru că pleacă mai ales tinerii, cei care sunt în putere și pot munci, iar rezultatul este o populație îmbătrînită”, subliniază Zeljko Glavic, primarul orașul Pozega din Croația.

Serbia a pierdut 10.000 de medici

Întreg acest colț sărac de Europa este afectat în diferite grade de emigrare. În Albania, 1,7 milioane de oameni, adică 37 la sută din populație, au plecat din țară în ultimele trei decenii.

Sute de mii de oameni au lăsat în urmă și Serbia pentru o viață în străinătate, mai ales după războaiele din anii 1990 care au lovit economia. Potrivit estimărilor, în ultimii 20 de ani, sîrbilor le-au plecat 10.000 de medici.