RM, ca viitor stat poliţienesc

Autor: Mihai CONŢIU

Încă o trădare naţională de proporţii, iubite cititorule, a fost săvîrşită, la vedere şi în dispreţ faţă de noi, prin ultimele decizii ale preşedintelui Nicolae Timofti – desemnarea lui Ion Păduraru drept candidat la funcţia de premier, iar mai apoi cea de nominalizare a lui Pavel Filip la aceeaşi funcţie, după ce Păduraru şi-a declinat candidatura! Păduraru şi-a vîndut locul ca la piaţă!

Timofti, Păduraru şi Vladimir Plahotniuc s-au jucat cu noi de parcă am fi fost ultimii proşti din lume. Sigur că a fost suspectă decizia lui Timofti de a nu-l redesemna pe Ion Sturza, mai ales că acesta îşi anunţase disponibilitatea. Cu toate acestea, am crezut că desemnarea lui Păduraru poate avea o valoare simbolică – să iasă şi acesta din scena publică printr-un gest măreţ, de mînă cu Timofti. Ambii ar fi fost exponenţii sau autorii eliberării RM din captivitatea lui Plahotniuc. Tocmai din aceste considerente ne-am lăsat înşelaţi că Timofti, în ultimele clipe, poate fi omul providenţial. Pentru o clipă, am uitat că trăim în RM, ţară în care nu există virtute, demnitate, onoare, datorie faţă de ţară şi simţul responsabilităţii.

Dependenţa de droguri, dosare penale compromiţătoare şi dorinţa de cîştig ilicit decid viitorul ţării

În realitate, VIITORUL ANTIEUROPEAN imediat al ţării a fost decis: a) de dorinţa lui Plahotniuc de a-şi „legaliza” controlul absolut asupra ţării; b) de frica penală a lui Timofti că are doi copii care ar fi implicaţi în trafic de influenţă, consum şi comercializare de droguri, dar şi de un trecut tenebros al său în care este vorba despre un „beneficiu juridic” de o jumătate de milion de dolari, din urma unei tranzacţii cu spirt de la Odessa; c) de disponibilitatea lui Păduraru de a se vinde „convenabil” ca să renunţe la candidatură; d) de frica lui Ghimpu, Lupu, Dumitru Diacov şi restul haitei politice temătoare că vor ajunge gunoaie ale Istoriei în caz de alegeri anticipate; e) de slugărnicia lui Alexandru Tănase, preşedintele CC; f) inexistenţa unei clase politice sau civice necompromise.

Prin urmare, toţi şi-au subordonat interesul naţional propriilor lor interese personale, iar Plahotniuc, stăpînul tuturor, a ştiut de minune cum să-i folosească. Timofti a subminat interesul naţional deoarece are doi copii cu probleme şi are şi el ceva pete în biografie. Aşadar, familia lui Timofti este mai importantă decît soarta ţării! La fel şi în cazul celorlalţi – ameninţarea lui Plahotniuc cu trecutul lor penal sau recompensele băneşti consistente sînt mai preţioase decît prezentul şi viitorul acestei ţări! E vreme de ciumă în Moldova!

Timofti i-a deschis lui Plahotniuc uşa spre a ocupa funcţia de preşedinte

Acum deja ne este greu să mai credem că tentativele lui Plahotniuc de a deveni premier au fost reale. Să fie premierul unui Guvern care poate pica pe negîndite? Nicidecum! Păi el oricum conduce din umbră Guvernul încă din vremea lui Iurie Leancă. Pentru el, important este să ţină în viaţă Guvernul servitorului său Pavel Filip pînă cînd va cumpăra destui deputaţi ca să-l aleagă şef al statului pentru următorii patru ani.

Obiectiv în derulare: RM, stat poliţienesc

Filip, candidatul desemnat la funcţia de premier, la urma urmei, este o slugă a sa, care îi execută toate ordinele. Se vede acest lucru pentru că îi fug ochii. Dacă aţi urmărit şi veţi urmări pe mai departe desfăşurările forţelor de ordine din timpul demonstraţiilor de protest, veţi înţelege că Plahotniuc vrea să ajungă preşedinte ca să instaureze o dictatură poliţienească sau de tip militar, cu ajutorul Poliţiei, Armatei, SIS şi a organizaţiilor sale paramilitare.

Modelul nu este Vladimir Voronin, care, orice s-ar spune, a fost un preşedinte constituţional, ci Vladimir Putin, în protecţia căruia vrea să plaseze RM definitiv. În acest scop, Plahotniuc aruncă sume enorme pentru a cumpăra orice şi pe oricine. Oricum nu o face din banii lui, ci din miliardul furat şi din banii jefuiţi zilnic din buzunarul moldovenilor care plătesc absolut orice servicii sau achiziţionează orişice bun de consum. Nu Plahotniuc vă dă bani, băi, ci poporul!

Vă daţi seama în ce închisoare vrea să plaseze Plahotniuc RM? Ca să înţelegeţi şi mai bine, este suficient să vedeţi cu ce trupe şi tehnologii de protecţie umblă şi se apără împotriva moldovenilor sau poate a unor mafioţi doar de el cunoscuţi. Dacă peste 90% dintre moldoveni nu-l simpatizează deloc pe acest Rău Naţional, asta nu înseamnă că vor să-l şi ucidă. Atunci de ce îşi plăteşte un sistem de pază de parcă ar fi preşedintele SUA sau cel mai mare mafiot? Sigur că nu din aceleaşi motive pentru care este protejat preşedintele american!

Ce cred UE şi România – că dictatura lui Plahotniuc este o garanţie proeuropeană?

Încep să bănuiesc că Plahotniuc poate fi mai şiret decît acei europeni care-şi imaginează că viitorul european al ţării depinde de o majoritate parlamentară aşa-zis proeuropeană „croşetată” de oligarh. Păi el tocmai asta îşi doreşte! Pe fondul naivităţii europenilor şi al cointeresării oligarhice cu unele structuri secundare din România, Plahotniuc nu vrea să ducă RM în Rusia, în Uniunea Vamală, căci nu poate, ci în Transnistria, mai bine zis în sfera de control a unor structuri de acolo cu care este conexat.

Plahotniuc a cheltuit o grămadă de bani ca să-i convingă pe unii români şi pe europeni că alegerile anticipate ar însemna atragerea RM în sfera de influenţă rusească. Toţi au căzut în această capcană din cauza iminentei intrări majoritare în Parlament a lui Igor Dodon şi Renato Usatîi, numai că aceştia nu pot nici pe departe să facă rău RM mai mult decît Plahotniuc, iar aici este vorba despre subordonarea ţării intereselor ruseşti, nu exagerez şi nu ascund nuanţe! Pe de altă parte, se ignoră voit posibilitatea reală ca Platforma DA să aibă o reprezentare parlamentară considerabilă, căci PL, PD şi PLDM şi-au cam pus deja cruce electorală!

Majoritatea moldovenilor doreşte alegeri anticipate, atunci de ce să nu-i fie recunoscută acest drept democratic? În 6 ani, aşa-zisele partide proeuropene au compromis aproape definitiv visul integrării în UE. Crede cineva că în următorii 3 ani se va face tot ceea ce s-a ratat în ultimii 6 ani? Nu, asta este o şansă acordată consolidării dictaturii personale a lui Plahotniuc! Dacă UE va încuraja, în continuare, o coaliţie de guvernare aşa-zis proeuropeană şi controlată de oligarh, atunci moldovenii vor vedea în UE un coşmar!

Din aceste considerente, dar şi din altele, ultimele intervenţii ale ex-preşedintelui român Traian Băsescu şi ale europarlamentarului Monicăi Macovei ni s-au părut stridente, abuzive, inconştiente… Ei salută desemnarea de către Timofti a candidaturii lui Pavel Filip, de parcă nu ar şti că acesta este servitorul lui Plahotniuc. Chipurile, vor să fie consecvenţi declaraţiei iniţiale, în care se solidarizau cu preşedintele moldovean cînd a respins „candidatura tactică” a lui Plahotniuc.

Lovitura de stat şi un Timofti care a făcut de rîs RM în Occident

Înainte şi în timpul manifestaţiilor de proteste de Vinerea şi Sîmbăta trecută, imperiul mediatic al lui Plahotniuc semnala pericolul unei lovituri de stat pusă la cale de Usatîi şi Platforma DA. În realitate, lovitura de stat se derula sub comanda oligarhului, prin Timofti şi „agentul candidat” Păduraru.

În comparaţie cu Traian Băsescu sau Monica Macovei, care, iniţial, s-a declarat o adversară a desemnării lui Plahotniuc, dar nu şi a servitorului acestuia, Klaus Iohannis a avut un discurs şi o ţinută impecabile faţă de evenimentele politico-mafiote din RM. A înţeles, încă de la începutul mandatului, că moldovenii trebuie să-şi decidă singuri soarta, dar şi că ajutoarele româneşti care trebuie să vină în RM trebuie să ajungă la moldoveni, nu la Plahotniuc. Cu toate acestea, unele structuri româneşti pare că mai reuşesc să-i convingă pe europeni că situaţia din RM este alta decît cea reală şi că stăpînesc informativ situaţia, deşi este imposibil ca acum să nu se observe contrariul.

Ne amintim cu toţii că Timofti a cerut protecţie ambasadelor occidentale faţă de presiunile pe care Plahotniuc le exercita asupra sa. Asta însemna că avea mînă liberă să i se opună oligarhului şi SISTEMULUI său pînă la capăt, dar nu a făcut-o.

Nu s-a opus deoarece nu le-a spus ambasadorilor toate păcatele penale cu care Plahotniuc l-ar putea şantaja, dar, poate, nici despre „slăbiciunile lui pămîntene faţă de arginţi”. Timofti i-a trădat pe moldoveni în contextul în care oficiali ai UE i-au dat asigurări că alegerile anticipate nu mai sînt un pericol dacă va contribui la blocarea lui Plahotniuc de a captura definitiv RM. Oficialii occidentali se pare că i-au dat aceste asigurări atunci cînd Timofti, într-un moment de slăbiciune, a spus că ar vrea să demisioneze din funcţie din pricina presiunilor la care este supus. De parcă un preşedinte de ţară este ales ca să demisioneze în momentele de răscruce, nu să le facă faţă, să le rezolve…!!!

În tot acest ansamblu, vă daţi seama cum a făcut Timofti de rîs RM în faţa întregii lumi civilizate, căci el a cerut protecţie nu doar pentru el, ci şi pentru ţară? În final, acest jalnic preşedinte a preferat să intre într-o cîrdăşie mafiotă locală cu stăpînul Plahotniuc şi cu trădătorul conjunctural de rezervă Păduraru. „Bani albi pentru zile negre”, şi-or fi spus aceşti trădători cinici, într-un dispreţ total faţă de un popor ajuns la marginea răbdării, înfometat şi umilit, numai bun să fie înjugat într-un sistem statal poliţienesco-dictatorial condus de Plahotniuc!

Mai contează acum opţiunea politică a celor sătui de Statul Mafiot şi Plahotniuc, care vor fi nevoiţi să iasă în stradă şi să-i alunge de la Putere oricum, cît nu este prea tîrziu? Nu credem, căci sînt prea mulţi! Urmează să vedem dacă sînt „mulţi şi proşti” sau mulţi şi disperaţi şi dornici de libertate!