Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, (27 martie – nota red.) că fondurile pentru dotări militare vor fi suplimentate la următoarea rectificare bugetară, din luna iulie, iar bugetul Ministerului Apărării Naţionale (MApN) va fi redimensionat şi în 2015.

”Pe lîngă obiectivul de a susţine aliaţii în diversele teatre de război internaţionale, Armata Română are un nou obiectiv: acela de a-şi creşte capacitatea de răspuns.”

Preşedintele este susţinător al ideii că NATO trebuie să-şi rescrie planurile geostrategice în funcţie de noua situaţie din Estul Europei şi să îşi reaşeze capacităţile militare.

Traian Băsescu a declarat, joi, la bilanţul Ministerului Apărării, că impredictibilitatea Federaţiei Ruse “ne obligă să analizăm variante şi posibilităţi de reacţie”.

“Nu putem spune că mai putem privi la incidentele din 2008, cînd Federaţia Rusă a ocupat Abhazia şi Osetia de Sud, ca incidente izolate. Este clar că a fost Georgia în 2008, a fost Ucraina în 2014 şi orice om politic, ca şi orice strateg militar, trebuie să îşi pună întrebarea ce şi cine urmează. Că o fi Transnistria, că o fi Transnistria şi Republica Moldova, că urmează regiunea de sud a Ucrainei, de la Crimeea către Odessa şi gurile Dunării pînă la braţul Chilia, sînt întrebări pe care oricine poate să şi le pună în lipsa unor declaraţii şi atitudini ferme ale Federaţiei Ruse“, a declarat şeful statului, după participarea la bilanţul MApN pe 2013.

Fostul ministru al apărării, actual europarlamentar Ioan Mircea Paşcu spune că NATO îşi va regîndi toată apărarea pe flancul din Europa de Est. Asta înseamnă intensificarea activităţilor de supraveghere, monitorizare şi manevre militare în zonă.

”Un bun exemplu este trimiterea avioanelor radar AWACS în spaţiul aerian al Poloniei şi României pentru a culege informaţii din zona de conflict.”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro europarlamentarului PSD.

Din punct de vedere politic Rusia va fi supusă unor sancţiuni politice şi economice pentru a renunţa la atitudinea agresivă.

Cele 28 de ţări membre NATO, printre care şi România, s-au angajat în 2006 să nu îşi reducă sub pragul de 2% din PIB bugetul alocat apărării.

În realitate, bugetul Apărării din România a scăzut în ultimii ani de la 1,84% din PIB în 2006, la 1,26% din PIB în 2012. În 2013, a fost de 1,38% din PIB, iar în 2014 bugetul alocat MapN este de 1,42% din PIB.

”Resursele alocate Ministerului Apărării Naţionale necesită suplimentarea graduală cu 0,3% din PIB anual, pînă la atingerea nivelului de 2% din PIB, în 2016 în conformitate cu nevoile armatei şi recomandarea NATO”, a declarat ministrul Mircea Duşa în timpul discuţiilor din Parlament pentru stabilirea bugetului pe 2014.

Necesarul de finanţare pentru programele de înzestrare ale Armatei Române este foarte mare avînd în vedere că în ultimii ani bugetele anuale alocate ministerului de resort au fost reduse, în comparaţie cu nevoile.

Surse militare susţin că cel puţin 85% din echipamentele Armatei sînt depăşite, mare parte dintre ele fiind produse înainte de 1990. O soluţie pentru a obţine rapid echipamente mai noi ar fi să ajungem la o înţelegere cu partea americană, care îşi transferă spre SUA o parte din dotările din Afganistan prin baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa, să ne facă donaţii. Ministrul Apărării, Mircea Duşa a spus recent că se poartă discuţii în acest sens cu reprezentanţii armatei SUA.

Pînă în prezent s-au derulat o serie de programe de înzestrare, dar din lipsă de bani, unele au fost amînate ani la rînd, cum ar fi achiziţia de avioane de luptă sau modernizarea fregatelor. Alte proiecte şi achiziţii se derulează cu mari întîrzieri, cum e cazul achiziţiei transportoarelor Piranha III, după cum informează de la Biroul de presă a Ministerului Apărării.

Sursa: Revista Presei