Ceea ce a rămas în istorie sub numele de Republica de la Ploiești este, probabil, cel mai amuzant și absurd incident politic din istoria modernă a României. Evenimentele s-au desfășurat pe data de 8 August 1870, într-un context internațional tensionat. Regele Carol I, care era de origine germană, devenise nepopular în rîndul liberalilor români, mai ales că în Europa tocmai izbucnise războiul franco-prusac, iar simpatia românilor se îndrepta masiv către Franța.

În acest climat fierbinte, căpitanul Alexandru Candiano-Popescu, un agitator carismatic, dar impulsiv, a decis că este momentul să răstoarne monarhia. Planul său era să declanșeze o revoltă la Ploiești care să se extindă apoi în toată țara. În dimineața zilei de 8 August, însoțit de un grup pestriț de tovarăși, preoți, pompieri și cetățeni amețiți de discursuri patriotice, Candiano-Popescu a ocupat clădirile administrative ale orașului.

Primul obiectiv strategic a fost oficiul telegrafic. De aici, revoluționarii au tăiat legăturile cu Bucureștiul și au început să trimită telegrame false în toată țara, anunțînd că Regele Carol I a fost detronat și că s-a instaurat o nouă Regență. Timp de cîteva ore, Ploieștiul a fost sub stăpînirea acestui grup, timp în care s-a cîntat Marseilleza, s-au ținut discursuri înflăcărate, s-a sunat clopotul bisericii și s-au împărțit funcții importante unor oameni nepregătiți. Atmosfera era una de sărbătoare haotică, amestecată cu confuzie totală, deoarece mulți locuitori nici nu știau exact împotriva cui se revoltă.

Visul republican s-a spulberat însă rapid, odată cu sosirea serii. Armata regulată trimisă de la București a ajuns la marginea orașului. Entuziasmul revoluționarilor s-a evaporat instantaneu. Nu a existat nici o rezistență armată eroică. Candiano-Popescu s-a predat imediat maiorului venit să restabilească ordinea, iar "republica" a căzut fără ca măcar un singur foc de armă să fie tras într-o luptă reală.

Partea cu adevărat savuroasă a istoriei a urmat la procesul de la Tîrgoviște. Deși acuzațiile erau extrem de grave, incluzînd trădarea și complotul împotriva statului, procesul s-a transformat într-o comedie. Avocații apărării au reușit să prezinte totul ca pe o farsă nevinovată, o rătăcire de moment cauzată de patriotism excesiv, nu de intenții criminale. Jurații și judecătorii s-au amuzat copios pe seama incompetenței inculpaților. Verdictul a fost șocant pentru Rege: achitare totală. Toți participanții au fost eliberați și au plecat acasă în aplauzele publicului.

Acest episod a devenit sursa principală de inspirație pentru marele dramaturg Ion Luca Caragiale. Personajele sale, precum Agamiță Dandanache sau Conu Leonida, sunt inspirate direct din tipologia acestor revoluționari de operetă, transformînd Republica de la Ploiești dintr-un act de trădare într-un subiect etern de satiră națională. (Sursa: Atlasul Vieții)