Președintele Belarus, Aleksandr Lukaşenko, acceptă propunerea lui Zelenski de a găzdui o nouă rundă de convorbiri de pace Ucraina-Rusia

Belarus s-a declarat gata să găzduiască o nouă rundă de convorbiri de pace Ucraina-Rusia, aşa cum a sugerat Luni Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează DPA, scrie agerpres. „Preşedintele nostru sprijină absolut propunerea lui Volodimir Zelenski”, a declarat biroul Preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko într-un comunicat, adăugînd că „problemele acumulate trebuie rezolvate la masa” negocierilor. Belarus şi Rusia vecină sunt aliaţi apropiaţi. Belarus i-a găzduit pe Preşedinţii ucrainean şi rus, precum şi pe liderii Germaniei şi Franţei, în urmă cu patru ani pentru discuţii de pace care au condus la un acord de încetare a focului.

„Minskul nu numai că este gata. Conducerea din Belarus s-a exprimat întotdeauna că suntem gata să facem totul pentru o restabilire promptă a păcii pe pămîntul ucrainean”, a declarat şeful diplomaţiei belaruse, Vladimir Makei, în comentarii difuzate de agenţia rusă de presă Interfax.

Iranul începe să îmbogăţească uraniu la un nivel interzis de acordul nuclear

Iranul a început de Luni dimineaţă să îmbogăţească uraniu peste nivelul de 4,5%, a anunţat agenţia semioficială de presă Isna, citînd un purtător de cuvînt al Organizaţiei iraniene a energiei atomice (OIEA), transmite AFP, potrivit agerpres. Anunţul vine după ce Duminică Teheranul a făcut cunoscut că a început să îmbogăţească uraniu peste limita de 3,67% impusă de acordul internaţional din 2015 privind programul nuclear iranian.

Purtătorul de cuvînt al OIEA Behrooz Kamalvandi a menţionat, citat de agenţia Tasnim, că Teheranul are în vedere producerea de uraniu îmbogăţit la 20% dacă semnatarele acordului nu-l ajută să beneficieze de facilităţile economice ale acestuia, a relatat şi Xinhua. La un an după retragerea SUA din acordul de la Viena, Teheranul a anunţat pe 8 Mai că a decis să nu mai respecte două limite la care consimţise: un plafon de 300 kg pentru rezervele de uraniu îmbogăţit (UF6) şi unul de 130 tone pentru rezervele de apă grea. În aceeaşi zi, Teheranul a dat un ultimatum de 60 de zile statelor încă părţi ale acordului (Franţa, Germania, Marea Britanie, China şi Rusia) pentru a-l ajuta să evite sancţiunile americane. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a informat că va ţine o reuniune extraordinară pe 10 iulie, la cererea SUA, pentru a evalua derogările la acord anunţate de Teheran. 

Teheranul a cerut Marii Britanii să elibereze imediat petrolierul capturat în Gibraltar

Ministrul iranian de Externe, Javad Zarif, a declarat că sechestrarea petrolierului iranian în Gibraltar a creat „un precedent periculos” și a cerut Marii Britanii să elibereze nava, relatează Reuters, scrie mediafax. „Iranul nu este nici membru al Uniunii Europene, nici subiectul unui embargo petrolier european. Ultima dată cînd am verificat, Uniunea Europeană era împotriva teritorialității”, a transmis Javad Zarif prin intermediul unui mesaj publicat pe Twitter. „Sechestrarea ilegală efectuată de Marea Britanie în favoarea Echipei-B reprezintă piraterie, pur și simplu. Setează un precedent periculos și trebuie să înceteze în acest moment”, a adăugat ministrul iranian de Externe.

Ministrul iranian de Externe se referă prin „Echipa-B” la John Bolton, consilierul prezidențial american pentru Securitate și la prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, despre care consideră că au potențialul de a-l atrage pe Donald Trump într-un conflict cu Iranul.

Membri ai Forţelor navale regale britanice au capturat Joia trecută petrolierul Grace 1, suspectat că ar fi transportat petrol iranian spre Siria prin încălcarea sancţiunilor impuse de Statele Unite şi de Uniunea Europeană. Administrația de la Teheran a anunțat Vineri că ar putea sechestra o navă britanică în cazul în care petrolierul nu este eliberat. Petrolierul a fost capturat la circa patru kilometri Sud de Gibraltar, într-o zonă pe care Marea Britanie o consideră că îi aparţine, deşi Spania, ce revendică Gibraltarul, susţine că incidentul a avut loc în apele teritoriale spaniole. Capturarea petrolierului Grace 1, cu lungimea de 330 de metri, intervine într-un moment sensibil, riscînd să amplifice criza dintre Iran şi Occident pe tema Acordului nuclear din 2015, contestat vehement de Administraţia Donald Trump.

ONU, ”şocată” de condiţiile de detenţie a migranţilor în Statele Unite

Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, s-a declarat „şocată” de condiţiile de detenţie a migranţilor în Statele Unite, subliniind, de asemenea, că copiii nu ar trebui niciodată separaţi de familiile lor, relatează France Presse, potrivit agerpres. Aceste critici puternice din partea dnei Bachelet intervin după declaraţiile Preşedintelui american Donald Trump, care a anunţat că centrele de detenţie pentru migranţi, criticate pentru suprapopulare şi condiţiile rele de trai, vor fi deschise jurnaliştilor.

Într-un comunicat, înaltul comisar se declară „şocată” de condiţiile de detenţie a migranţilor şi refugiaţilor – „copii şi adulţi” – în Statele Unite. „Ca medic pediatru, dar de asemenea ca mamă şi fost şef de stat (în Chile), sunt profund şocată că copiii sunt forţaţi să doarmă pe podea în instalaţii supraaglomerate, fără acces adecvat la îngrijire medicală sau hrană şi în condiţii sanitare rele”, a declarat ea, citată în comunicat. „Detenţia unui copil, chiar şi pentru perioade scurte şi în bune condiţii, poate avea consecinţe grave pentru sănătatea şi dezvoltarea sa. Gîndiţi-vă la daunele produse în fiecare zi lăsînd această situaţie alarmantă să continue”, a adăugat ea.

Mai multe organisme ale ONU pentru drepturile omului au susţinut că detenţia copiilor migranţi ar putea constitui un tratament crud, inuman sau degradant, interzis prin dreptul internaţional. În Mai, 144.000 de persoane au fost arestate şi plasate în detenţie de Poliţia de Frontieră (CBP). Un raport al Ministerului pentru Securitate Internă (DHS) american, care supraveghează Poliţia de Frontieră, a admis săptămîna trecută o „suprapopulare periculoasă” în mai multe centre de primire a imigranţilor ilegali, majoritatea din America Centrală care fug de violenţă şi mizerie în ţara lor.

Papa Francisc: Migranții sunt simbolul tuturor celor excluşi

Migranţii sunt ”fiinţe umane”, ”simbolul tuturor celor excluşi din societatea globalizată”, a susţinut Luni Papa Francisc cu ocazia celebrării unei slujbe în Bazilica Sfîntul Petru pentru a marca cea de-a şasea aniversare a vizitei Suveranului Pontif pe insula Lampedusa, potrivit AFP, relatează și agerpres. În prezenţa a doar 250 de invitaţi – migranţi şi persoane care s-au implicat în salvarea acestora – Papa Francisc a subliniat că ”cei mai slabi şi cei mai vulnerabili trebuie ajutaţi”.

„Migranţii sunt, înainte de toate, fiinţe umane”, a subliniat Papa Francisc, spunînd că aceştia reprezintă ”un simbol al tuturor celor excluşi din societatea globalizată”. „Sunt persoane. Nu este vorba doar despre probleme sociale şi referitoare la migraţie! Nu este vorba doar de migranţi”, a mai spus suveranul pontif. „Sunt cei din urmă abuzaţi şi abandonaţi care îşi pierd viaţa în deşert; sunt ultimii torturaţi, maltrataţi şi brutalizaţi în taberele de refugiaţi; sunt ultimii care sfidează valurile unei mări tumultoase; sunt cei din urmă abandonaţi în tabere pentru o găzduire prea lungă pentru a fi numită provizorie”, a enumerat Suveranul Pontif.

În data de 8 Iulie 2003, la patru luni de la alegerea sa, dar înaintea valurilor masive de refugiaţi şi a marilor naufragii din perioada 2013-2017, Papa Francisc a mers la Lampedusa, o mică insulă italiană (situată între Libia şi Sicilia), pentru a denunţa ”mondializarea indiferenţei” în ceea ce-i priveşte pe migranţi. De atunci, Suveranul Pontif nu a încetat să-şi multiplice apelurile în favoarea migranţilor, care fug din faţa războaielor şi a sărăciei, dojenind, deseori în termeni duri, vechea Europă şi recunoscînd totodată că statele membre trebuie să ţină cont de capacitatea lor de primire şi de integrare a refugiaţilor. „Din nefericire, periferiile existenţiale ale oraşelor noastre sunt populate cu persoane excluse, marginalizate, oprimate, discriminate, abuzate, exploatate, abandonate, sărace şi în suferinţă”, a deplîns papa Francisc.

Rusia critică un discurs vulgar la adresa lui Putin

Moscova a condamnat Luni un discurs cu multe obscenităţi al unui prezentator de televiziune din Georgia împotriva Preşedintelui rus Vladimir Putin, transmite Reuters, potrivit agerpres. Postul de televiziune Rustavi 2 a transmis Duminică o emisiune intitulată Post Scriptum, în care prezentatorul Giorgi Gabunia a vorbit, în rusă, cu termeni ofensatori expliciţi la adresa lui Putin şi a poporului rus. Gabunia i-a numit pe ruşi sclavi şi le-a cerut să plece din ţara sa, care a purtat un scurt război cu Rusia în 2008.

Ministerul rus de Externe a apreciat într-un comunicat că atacul verbal este „încă o provocare făţişă din partea forţelor gruzine radicale, cu scopul de a submina relaţiile ruso-gruzine”. „Actualul incident scandalos este un exemplu clar de rezultat al sentimentelor anti-ruseşti turbate”, arată Ministerul.

Relaţiile dintre Georgia şi Rusia s-au tensionat în ultimele săptămîni după protestele de la Tbilisi împotriva Kremlinului, ca urmare a invitării deputatului rus Serghei Gavrilov de către parlamentari din partidul de guvernămînt din Georgia. Manifestanţii de pe străzile Capitalei şi-au exprimat furia faţă de prezenţa în ţara lor a trupelor ruseşti rămase după victoria din 2008. Preşedinta gruzină Salome Zurabişvili a acuzat Moscova că a provocat tulburările ulterioare, în cursul cărora au fost răniţi zeci de protestatari şi ziarişti. Ea a sugerat că a acţionat o „coloană a cincea” loială Rusiei.

Kremlinul a reacţionat la proteste prin sistarea curselor aeriene de pasageri între cele două ţări, motivată prin nevoia de a proteja cetăţenii ruşi de o răbufnire periculoasă a sentimentelor anti-ruseşti. De asemenea, autorităţile ruse au implementat controale mai stricte ale importurilor de vinuri gruzine. Reuters observă că Georgia este în continuare o destinaţie de vacanţă căutată de mulţi ruşi. 

CPI: Bosco Ntaganda este vinovat de crime de război şi crime împotriva umanităţii

Curtea Penală Internaţională (CPI) l-a găsut vinovat, Luni, pe fostul lider de război congloez Bosco Ntaganda de crime de război şi crime împotriva umanităţii în legătură cu atrocităţile comise în 2002 şi 2003 în Ituri, în Nord-Estul Republicii Democrate Congo (RDC), relatează AFP, potrivit news.ro. ”Camera îl consideră pe Bosco Ntaganda vinovat de crime, de faptul că a condus în mod intenţionat atacuri contra unor civili, violuri, sclavie sexuală, persecuţii şi jafuri, drept crime de război şi crime împotriva umanităţii”, a anunţat judecătorul Robert Fremr. Bosco Ntaganda, în vîrstă de 45 de ani, a condus Uniunea Patrioţilor Congolezi (UPC) în Estul RDC în anii 2002-2003. Pedeapsa la care acesta urmează să fie condamnat urmează să fie anunţată într-o şedinţă ulterioară la CPI.

Germania NU va trimite trupe terestre în Siria

Autoritățile germane au anunțat că nu sunt dispuse să trimită trupe terestre în Siria, așa cum a solicitat recent Președintele Statelor Unite, Donald Trump, potrivit Reuters, transmite și mediafax. „Atunci cînd spun că Guvernul dorește să păstreze aceeași strategie în ceea ce privește participarea la coaliția împotriva grupării Stat Islamic, mă refer la faptul că aceasta nu include trupe la sol, este binecunoscut acest lucru”, a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvînt al Guvernului de la Berlin, în cadrul unei conferințe de presă. Anunțul acestuia vine în contextul în care Președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a solicitat recent cancelarului Germaniei, Angela Merkel, ca țara sa să își asume un rol mai important în războiul din Siria și să trimită trupe terestre în lupta împotriva grupării teroriste Stat Islamic.

Kyriakos Mitsotakis este oficial noul premier al Greciei

Kyriakos Mitsotakis, liderul Partidului Noua Democrație, a fost învestit Luni în funcția de prim-ministru al Greciei, după ce formațiunea sa a cîștigat alegerile parlamentare anticipate organizate Duminică, relatează publicația Ekathimerini, potrivit mediafax. Mitsotakis a fost însoțit de familia sa la ceremonia de învestire, care a avut loc la Palatul Prezidențial din Atena. Partidul Noua Democrație a cîștigat alegerile parlamentare anticipate organizate Duminică, obținînd 39,85% dintre voturi. Pe locul doi s-a situat partidul Syriza, condus de fostul prim-ministru Alexis Tsipras, cu 31,53% dintre voturi. Alegerile parlamentare anticipate au fost convocate de Alexis Tsipras în urma rezultatelor slabe obținute de partidul său în cadrul alegerilor europarlamentare din luna Mai.

Conservatorii lui Merkel ar putea rămîne singuri la guvernarea Germaniei

Conservatorii cancelarului german Angela Merkel ar putea guverna singuri în cazul unei retrageri a partenerilor lor de coaliţie, Partidul Social Democrat (SPD), a apreciat fostul ministru de Finanţe german Wolfgang Schaeuble, în prezent preşedintele Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului), transmite Reuters, potrivit agerpres.

„În cazul în care SPD, în urma unei dezbateri interne, vrea să plece din coaliţie înainte de încheierea actualei legislaturi, Uniunea ar trebui să guverneze singură”, a declarat Schaeuble cotidianului Bild, referindu-se la Uniunea Creştin Democrată (CDU) a cancelarei Merkel şi „aripa” sa din Bavaria, Uniunea Creştin Socială. SPD se confruntă cu o scădere de popularitate record după decizia neagreată de susţinătorii formaţiunii de a susţine Guvernul lui Merkel, aminteşte Reuters. Mai mult, decizia liderilor Uniunii Europene de a o desemna pe aliata cancelarului, ministrul Apărării Ursula von der Leyen, în fruntea Comisiei Europene a creat noi tensiuni în coaliţia guvernamentală de la Berlin, care s-a aflat deja de două ori în pragul destrămării.

Următoarele alegeri legislative în Germania ar urma să aibă loc în 2021. În opinia fostului ministru german al Finanţelor, „marile coaliţii ar trebui să fie doar o excepţie”, cu toate că „din 2015 încoace (în Germania) au fost 10 ani de mari coaliţii”. „Se pare că este prea mult”, a conchis Schaeuble. Numeroase voci din SPD susţin că ar fi mai bine ca acest partid să părăsească guvernarea şi să se „reinventeze” în opoziţie, ceea ce ar duce fie la un Guvern conservator minoritar, fie la o nouă coaliţie ori la noi alegeri. În plus, alegerile regionale prevăzute pentru această Toamnă în trei landuri din Estul Germaniei ar putea precipita sfîrşitul actualei coaliţii, în condiţiile în care sondajele indică rezultate slabe pentru SPD.

Teheranul acuză: SUA nu au permis poporului iranian să beneficieze de avantajele acordului nuclear

Statele Unite ale Americii nu au permis poporului iranian să beneficieze de prevederile acordului nuclear din 2015, a acuzat vicepreşedintele iranian Eshaq Jahangiri, citat de agenţia de presă IRIB, preluată de Reuters, potrivit agerpres.

Duminică, Iranul a anunţat oficial începerea îmbogăţirii mai avansate a uraniului, peste concentraţia de 3,67% convenită prin acordul din 2015 cu puterile internaţionale. Cu aceeaşi ocazie, Abbas Araghchi, adjunct al ministrului de Externe, a declarat că Iranul îşi va reduce în continuare, la fiecare 60 de zile, angajamentele asumate în 2015, dacă semnatarii înţelegerii nu iau măsuri de protecţie împotriva sancţiunilor americane.

Statele Unite s-au retras unilateral, în Mai anul trecut, din acordul semnat alături de Rusia, China, Regatul Unit, Franţa şi Germania, prin care sancţiunile împotriva Iranului fuseseră suspendate în schimbul îngheţării programului nuclear iranian.

„Americanii nu le-au permis iranienilor să beneficieze de realizările acordului nuclear, nici în timpul participării lor la acord şi nici după”, a afirmat vicepreşedintele Jahangiri. La rîndul său, purtătorul de cuvînt al MAE de la Teheran, Abbas Moussavi, a avertizat că „dacă anumite părţi din acordul (din 2015) vor avea un comportament ciudat şi neaşteptat, vom sări peste toate etapele următoare (din planul de reducere a angajamentelor) şi o vom pune în aplicare pe ultima”. Moussavi, care a fost întrebat ce atitudine va adopta ţara sa dacă statele europene vor reacţiona „viguros” la ultimele anunţuri ale Iranului, nu a precizat în ce ar consta „ultima etapă” menţionată. Întrebat de un jurnalist dacă sunt avute în vedere retragerea din acord şi din Tratatul de neproliferare nucleară, Moussavi a insistat că „toate opţiunile sunt posibile în viitor, dar nu a fost luată nici o decizie”, notează AFP.

Pentru Miercuri a fost anunţată o reuniune extraordinară a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), la solicitarea SUA, pentru a evalua derogările de la acordul nuclear din 2015 anunţate de Iran.