SUA, Marea Britanie, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite cer soluţii diplomatice pentru rezolvarea crizei din Golf

Statele Unite, Marea Britanie, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite au făcut apel la „soluţii diplomatice” pentru a scădea tensiunile cu Iranul, Washington cerînd Emiratelor şi Arabiei Saudite să facă mai mult pentru asigurarea securităţii maritime în Golf, informează AFP, potrivit agerpres. „Chemăm Iranul să înceteze orice acţiune care ar putea ameninţa stabilitatea regională şi facem apel la soluţii diplomatice pentru a determina scăderea tensiunilor”, potrivit unui comunicat comun al celor patru ţări. Textul a fost dat publicităţii de către SUA în momentul în care secretarul de stat american Mike Pompeo, un actor important al politicii americane de „presiune maximă” la adresa Iranului, se afla în vizită la Riad şi Abu Dhabi, cei doi aliaţi ai SUA şi rivali ai Teheranului.

Tensionate după retragerea unilaterală a SUA în Mai 2018 din acordul nuclear internaţional privind Iranul şi impunerea de sancţiuni dure la adresa regimului de la Teheran, relaţiile dintre Iran şi SUA s-au degradat şi mai mult după atacurile din Mai şi Iunie asupra unor nave petroliere din Golf, a căror origine este necunoscută. Preşedintele Donald Trump a acuzat Iranul de aceste atacuri produse într-o strîmtoare maritimă strategică pentru exporturile mondiale de petrol, acuzaţii pe care însă Teheranul le-a respins.

„Aceste atacuri ameninţă căile maritime internaţionale (…). Navele şi echipajele acestora trebuie să poată naviga în siguranţă în apele internaţionale”, se arată în declaraţia comună. În declaraţia comună, cele patru ţări şi-au exprimat de asemenea îngrijorarea în legătură cu atacul de Duminică asupra unui aeroport din Arabia Saudită, revendicat de rebelii yemeniţi Houthi. 

Trump este acuzat din nou de viol: „Nu este genul meu de femeie!”

Acuzat de o editorialistă de modă de un viol care ar fi avut loc la New York în anii 1990, Donald Trump s-a apărat Luni într-un interviu acordat site-ului de politică americană The Hill, afirmînd că persoana care îi aduce aceste acuzaţii nu reprezintă genul său de femeie, transmite Marţi AFP, potrivit agerpres. „O să o spun cu foarte mult respect. În primul rînd, nu este genul meu de femeie. În al doilea rînd, nu s-a întîmplat vreodată, ok?”, a declarat Preşedintele SUA.

Astăzi în vîrstă de 75 de ani, E. Jean Carroll, o editorialistă cunoscută a versiunii americane a revistei Elle, afirmă că a fost violată de către magnatul din domeniul imobiliarelor în 1995, într-o cabină de probă dintr-un magazin de lux new-yorkez.

„E totul o minciună”, a insistat Trump.”Nu ştiu nimic despre această femeie. Este teribil că oamenii pot profera astfel de acuzaţii”. „Nu am întîlnit niciodată această persoană în viaţa mea”, a reacţionat Donald Trump Vineri, într-o declaraţie scrisă după apariţia mărturiei lui Jean Carroll în revista „New York”.

Editorialista a povestit despre această presupusă agresiune şi în lucrarea auto-bibliografică „What Do We Need Men For? A Modest Proposal” (De ce avem nevoie de bărbaţi? O propunere modestă) .

 „Încearcă să îşi vîndă o nouă carte. Aceasta ar trebui să vă facă să înţelegeţi care sunt motivaţiile sale”, a susţinut Preşedintele american, care a mai spus că această carte ar trebui vîndută la raionul ficţiune. E. Jean Carroll este cel puţin a 16-a femeie care îl acuză pe Donald Trump de agresiune sexuală înaintea organizării scrutinului prezidenţial, acuzaţii pe care acesta le-a respins de fiecare dată.

Boris Johnson admite că are nevoie de ajutorul UE în BREXIT

Fostul ministru de Externe britanic Boris Johnson, favorit pentru a-i succeda premierului Theresa May şi susţinător vehement al unui Brexit dur, a recunoscut Luni seară că are nevoie de ”cooperarea” Uniunii Europene pentru a amortiza şocurile implicate de ieşirea ţării sale fără un acord din blocul comunitar, transmite AFP, potrivit agerpres. Într-un interviu pentru BBC, Boris Johnson a dat asigurări că, în cazul în care va deveni prim-ministru pînă la finalul lunii Iulie, Guvernul său nu va impune în nici un caz ”controale şi o frontieră dură în Irlanda de Nord”.

”Evident, acest lucru nu depinde doar de noi, ci şi de cealaltă parte. Există, normal, un element foarte important – cel al reciprocităţii şi al cooperării”, a explicat el. Boris Johnson a evocat ”o perioadă de tranziţie”, clauză prevăzută deja în acordul încheiat în Noiembrie de premierul Theresa May şi Bruxelles, dar pe care fostul primar al Londrei o consideră ”moartă”, după ce Parlamentul britanic a respins acordul de trei ori. Potrivit lui Johnson, Regatul Unit va trebui să convingă UE de necesitatea redeschiderii negocierilor, însă dacă acest plan eşuează ţara va părăsi Uniunea Europeană la 31 Octombrie chiar şi în absenţa acordului.

Boris Johnson şi Jeremy Hunt sunt cei doi candidaţi dintre care va fi desemnat viitorul lider al Partidului Conservator, implicit şef al Guvernului britanic.

Javad Zarif: Echipa-B nu este îngrijorată de interesele SUA - ei nu tolerează diplomația, doresc război

Ministrul iranian de Externe, Javad Zarif, a declarat Luni că Președintele american Donald Trump și aliații acestuia doresc un război cu Iranul, nu rezolvarea problemelor pe cale diplomatică, în urma noului set de sancțiuni impus de către Statele Unite, relatează Reuters, potrivit mediafax. „Donald Trump are dreptate 100% că Armata Statelor Unite nu are treabă în Golful Persic. Retragerea forțelor este în conformitate cu interesele Statelor Unite și ale lumii. Dar acum este clar că Echipa-B nu este îngrijorată de interesele SUA - ei nu tolerează diplomația, doresc război”, a transmis Javad Zarif prin intermediul unui mesaj publicat pe Twitter.

Ministrul iranian de Externe se referă prin „Echipa-B” la John Bolton, consilierul prezidențial american pentru Securitate și la prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, despre care consideră că au potențialul de a-l atrage pe Donald Trump într-un conflict cu Iranul.

Miliardari americani susţin introducerea unei taxe pe activele persoanelor ultrabogate

Mai mulţi miliardari din SUA, inclusiv George Soros şi Chris Hughes, cofondator al Facebook, susţin o iniţiativă de introducere a unui impozit pentru persoanele ultrabogate, în contextul în care inegalităţile economice sunt o temă importantă înaintea scrutinului din 2020, scrie Financial Times, scrie mediafax.

Unii dintre cei mai bogaţi americani au publicat Luni o scrisoare deschisă în care pledează pentru introducerea unui impozit „moderat” asupra activelor celor mai bogaţi 0,1% dintre cetăţenii SUA. Scrisoarea le este adresată candidaţilor în scrutinul prezidenţial din anul 2020. „America are o responsabilitate morală, etică şi economică de a taxa mai mult averile noastre. O taxă impusă bogaţilor ar contribui la abordarea crizei climatice, ar îmbunătăţi starea economiei, ar îmbunătăţi rezultatele în sistemul de sănătate, ar crea oportunităţi egale şi ar consolida libertăţile democratice”, afirmă miliardarii în scrisoarea postată pe site-ul Medium.com.

„Sondajele de opinie arată că introducerea unui impozit asupra celor mai bogaţi americani se bucură de susţinerea celor mai mulţi americani – republicani, independenţi şi democraţi”, precizează oamenii de afaceri, afirmînd că li se adresează „candidaţilor la funcţia de Preşedinte” al SUA, „indiferent că sunt republicani sau democraţi”, pentru a susţine „o taxă moderată asupra averilor bogaţilor”. Autorii scrisorii afirmă că introducerea unei taxe pe averile bogaţilor ar reprezenta „un instrument puternic pentru rezolvarea crizei climatice”, ar fi „un instrument puternic pentru o mai mare creştere economică şi pentru succes”, ar contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor SUA şi ar fi „corectă”.

 „O taxă pe activele bogaţilor consolidează libertăţile din SUA şi democraţia. Taxa ar reduce amplificarea concentrării avuţiei, lucru care subminează stabilitatea şi integritatea republicii noastre. O astfel de taxă este patriotică. În republica noastră, este o datorie patriotică a tuturor americanilor să contribuie cum pot la succesul ţării”, subliniază autorii scrisorii.

Mexicul desfăşoară 15.000 de poliţişti şi militari la frontiera cu SUA pentru a-i bloca pe migranţi

Mexicul a desfăşurat aproape 15.000 de poliţişti şi militari la frontiera sa cu SUA în cadrul acordului încheiat cu Washingtonul pentru a limita imigraţia ilegală, a anunţat ministrul Apărării mexican, Luis Cresencio Sandoval, citat de AFP, scrie agerpres. „Avem o desfăşurare totală, de la Garda Naţională pînă la membri ai Armatei, de aproape 15.000 de oameni în Nordul ţării”, a declarat ministrul într-o conferinţă de presă în prezenţa Preşedintelui mexican Andres Manuel Lopez Obrador.

Întrebat despre posibilitatea pentru Armată şi Garda Naţională – compusă din militari şi poliţişti federali – nu numai de a intercepta migranţi în timpul traversării teritoriului mexican, ci şi de a-i aresta cînd încearcă să traverseze frontiera cu SUA, ministrul a răspuns afirmativ. „Considerînd că migraţia clandestină nu este o crimă, ci un delict administrativ, noi îi arestăm şi îi punem la dispoziţia autorităţilor pentru migraţie”, a indicat Sandoval. Dacă forţele de ordine recurg cu regularitate la arestări de migranţi clandestini pe teritoriul mexican, sunt extrem de rare cazurile cînd arestările au loc în apropierea graniţei cu SUA. Ministrul Apărării mexican a precizat de asemenea că 6.500 de oameni sunt desfăşuraţi la frontiera sudică cu Guatemala pentru a împiedica trecerea miilor de migranţi din America Centrală, care încearcă să ajungă în SUA, fugind de violenţa şi sărăcia din ţara lor.

La sfîrşitul lunii Mai, Preşedintele american Donald Trump ameninţase că va impune tarife vamale pe toate produsele mexicane importate în SUA dacă Mexicul nu stopează acest val de migranţi.

Trump anunță noi sancțiuni contra Iranului. Este vizat chiar ayatollahul Khamenei

Donald Trump a anunţat noi sancţiuni economice contra Iranului, care îl vizează chiar pe Ghidul suprem de la Teheran, ayatollahul Khamenei. Atît acestuia, cît şi unui grup de apropiaţi de-ai săi, printre care şi ministrul de Externe, le-a fost blocat accesul la resurse financiare importante. Este vorba despre miliarde de dolari, a anunţat şeful trezoreriei americane. Trump a informat că noile sancţiuni vin ca răspuns la doborîrea dronei americane, a bombardării petrolierelor din Marea Oman, a finanţării terorismului şi a altor lucruri, pe care nu le-a mai precizat. Preşedintele american a transmis că presiunile nu vor înceta asupra regimului de la Teheran şi că se va asigura că Iranul nu va produce niciodată arma nucleară.

Șapte condamnări la închisoare pe viaţă pentru primul criminal în serie din istoria Ciprului

Nikoas Metaxas, un ofiţer militar greco-cipriot, a primit şapte condamnări la închisoare pe viaţă după ce a ucis cinci femei şi doi copii, dintre care o mamă şi fiica sa originare din România, relatează BBC, scrie news.ro. Metaxas, care este primul ucigaş în serie din istoria Ciprului, a pledat vinovat, Luni, privind 12 capete de acuzare pentru răpirea şi uciderea a cinci femei şi doi copii în Cipru, pe o perioadă de trei ani.

În lacrimi, el şi-a cerut scuze familiilor victimelor şi a declarat că nu ştie de ce a comis aceste crime „pline de ură”. „Societatea cipriotă se va întreba cum unul din membrii săi a ajuns în acest punct. Şi eu m-am întrebat de ce; încă nu am găsit un răspuns”, a afirmat el. Metaxas a declarat că este dispus să ajute autorităţile „în căutarea acelor răspunsuri”. Toate victimele sale au fost menajere de altă naţionalitate. Victimele ar fi o mamă şi fiica sa originare din România, date dispărute în Septembrie 2016, iar celelalte cinci ar fi originare din Filipine, date dispărute în August 2018.

Autorităţile au fost acuzate că nu au investigat cazul corespunzător în momentul în care femeile au fost date dispărute, iar acest caz ridică noi semne de întrebare cu privire la condiţiile în care lucrează menajerele în Cipru, unii critici numind condiţiile ca fiind „o sclavie modernă”.

Destructurarea unei vaste reţele de traficanţi de migranţi; 17 arestări în Franţa, România şi Marea Britanie

Şaptesprezece persoane au fost arestate în Marea Britanie, Franţa şi România în cadrul unei anchete asupra unei reţele de traficanţi care operau în special în Nordul Franţei pentru a transporta migranţi spre Marea Britanie, a anunţat Luni Poliţia franceză într-un comunicat, citat de AFP, potrivit agerpres. Această anchetă „pe fondul traficului de fiinţe umane” a fost demarată pe 22 August 2018 ca urmare a unei „succesiuni de interceptări” ale unor şoferi de tiruri de origine română care încercau să traverseze Canalul Mînecii cu „migranţi ascunşi în maşinile lor”, a precizat Poliţia. Potrivit anchetei, „sub acoperirea unor societăţi de transport româneşti cu implicarea conducătorilor lor”, şoferii „îi transportau pe candidaţii la exil din porturile” de pe litoralul nordic al Franţei, din Belgia şi Olanda.

Sub conducerea Justiţiei franceze, „ancheta a început printr-o cooperare internaţională cu sprijinul Europol şi Eurojust”. Potrivit anchetatorilor, „migranţii călătoreau ascunşi în remorcă, în cabina şoferului sau sub paravanul de pe cabină”, precum şi în containere dinspre Belgia. Potrivit acestui mod de operare, „migranţi în număr de peste zece uneori erau ‘stocaţi’ timp de mai multe ore, alteori chiar zile”, înainte de a fi încărcaţi pe o navă pentru un „transport pe cale maritimă pînă în portul Hull”, în Anglia. În mai multe rînduri, „intervenţia echipelor de salvare” a fost necesară de a acorda „asistenţă ocupanţilor containerelor aflaţi în pericol”. La 10 Iunie, „un şofer rutier experimentat în acest gen de trafic” a fost interceptat în portul francez Dunkerque „în timp ce încerca să strecoare doi migranţi”.

În urma anchetei, organizatorul acestei reţele şi nouă dintre complicii săi au fost arestaţi în România, iar alte şase persoane – în Marea Britanie şi în Franţa. Ancheta a „permis enumerarea a minimum a 259 de tentative de transport ilegal al migranţilor” care s-au soldat prin „167 de succes şi 92 de eşecuri”. „141 de migranţi” au fost interceptaţi la frontieră din „cel puţin 327 de migranţi intraţi pe teritoriul britanic”. „Cifra de afaceri a acestei organizaţii infracţionale este estimată la aproape 3,6 milioane de euro”. Indivizii interceptaţi în străinătate urmează să fie remişi autorităţilor franceze în vederea inculpării lor.

SUA: Curtea Supremă apără dreptul de a înjura

Curtea Supremă din Statele Unite a dat cîştig de cauză Luni creatorului unui brand vestimentar, intitulat „FUKT”, pe care autorităţile americane au refuzat să îl înscrie în registrul mărcilor din cauza vulgarităţii prezumtive a denumirii sale, informează AFP, scrie agerpres.

Guvernul Preşedintelui Donald Trump ceruse Curţii Supreme să valideze o lege din 1905 ce permite respingerea solicitărilor „scandaloase” sau „imorale”. „Există multe idei scandaloase şi imorale în lume (şi chiar şi mai multe înjurături)”, iar legea „le acoperă pe toate”, a decis Curtea Supremă. Criteriile semnalate sunt „prea largi” şi încalcă Primul Amendament din Constituţia ţării, care apără libertatea de exprimare, a adăugat instanţa supremă americană. „Decizia noastră nu se datorează unui relativism moral”, a subliniat judecătorul conservator Samuel Alito, exprimîndu-şi dezacordul faţă de numele mărcii aflate în centrul acestui proces.

„FUKT” – paronim al celei mai uzuale înjurături din limba engleză – „nu exprimă nici o idee”, este „oglindire a unui vocabular limitat” şi riscă „să înrăiască societatea”, a scris judecătorul Samuel Alito într-o opinie separată. Dar, „într-un moment în care libertatea de exprimare este ameninţată”, termenii legii „ar putea fi foarte uşor exploataţi în scopuri nelegitime”, a adăugat el.

În centrul acestui scandal juridic se află artistul şi stilistul Erik Brunetti, care a înfiinţat în 1990, la Los Angeles, marca FUKT. Sub acest brand, al cărui nume evocă în termeni vulgari actul sexual, el a vîndut articole vestimentare ce includeau sloganuri şi motive antireligioase şi antiguvernamentale sau care parodiau cultura pop. Autorităţile au refuzat în 2011 să înscrie acest brand în registrul federal al mărcilor. Considerînd că drepturile sale erau lezate, Erik Brunetti s-a adresat instanţei şi a cîştigat procesul în Apel.

Dosarul s-ar fi oprit în acel punct dacă Administraţia lui Donald Trump nu ar fi decis să sesizeze Curtea Supremă. Articolul de lege contestat „nu interzice nici un discurs, nici un produs şi nu limitează utilizarea nici unei mărci”, a declarat reprezentantul Guvernului. „El permite doar refuzul de a oferi beneficiile registrului unor mărci scandaloase”.

Curtea Supremă a considerat deja neconstituţională în 2017 o dispoziţie a aceleiaşi legi ce permite respingerea denumirilor „defăimătoare”. Cu acea ocazie, instanţa supremă americană a autorizat grupul rock The Slants (Ochi oblici) să îşi înregistreze oficial numele la oficiul pentru mărci, în pofida conotaţiei rasiste a denumirii trupei.