Scandal diplomatic între Norvegia și Polonia

Autoritățile norvegiene le-au solicitat celor poloneze rechemarea consulului de la Oslo, pe care îl acuză de „comportament inacceptabil” față de funcționarii săi.  „Putem confirma că Ministerul de Externe a îndemnat Polonia să-l recheme pe consulul polonez”, a declarat pentru AFP Per Bardalen Wiggen, purtător de cuvînt al instituţiei, informează Agerpres.

Aceasta „are legătură cu comportamentul său într-un anumit număr de afaceri consulare, mai ales faţă de funcţionari, care nu este compatibil cu rolul său de diplomat”, a adăugat purtătorul de cuvînt, fără a oferi alte precizări. Conform unor media norvegiene, consulul Slawomir Kowalski era foarte implicat în dosarele unor copii luaţi din familiile lor pentru că ar fi fost supuşi abuzurilor. Serviciile sociale norvegiene sunt în mod regulat criticate în ţară şi în străinătate pentru o practică în materie considerată intransigentă şi care afectează deseori familii de origine străină.

Solicitarea autorităţilor norvegiene „nu are nimic de-a face cu cazurile în care este implicat” consulul, a comentat Wiggen. „Comportamentul său faţă de funcţionari este cel care nu este acceptabil”, a repetat el. „Sperăm că acest caz nu va afecta bunele noastre relaţii cu Polonia şi cu autorităţile poloneze”, a mai afirmat purtătorul de cuvînt norvegian. Ambasada şi Consulatul Poloniei nu au putut fi contactate pentru comentarii, precizează AFP.

Un bărbat de 165 de ani, născut pe vremea Imperiului Otoman, ar urma să voteze la alegerile din Turcia

Partidele politice din opoziție din Turcia avertizează cu privire la posibile fraude pregătite pentru alegerile locale care vor avea loc în luna Martie, alegeri la care partidul AK, al Președintelui Recep Tayyip Erdoğan, va avea de înfruntat una dintre cele mai dure opoziții din ultimii ani, scrie BBC News. Printre neregulile semnalate de opoziție se numără mai mulți votanți cu vîrste de peste 100 de ani, care ar urma să meargă la vot pentru prima dată în viață, dar și un alegător care are, în acte, 165 de ani. De asemenea, peste 1.000 de votanți sunt înregistrați ca locuind în același apartament.

Turcia s-a luptat în ultimele luni cu o stagnare a economiei și o prăbușire rapidă a monedei naționale, ceea ce ar putea însemna că partidul lui Erdogan va pierde mai multe orașe-cheie la alegeri, inclusiv Capitala Turciei, Ankara. Partidul Republican al Poporului și Partidul Democratic din Turcia acuză o manipulare a listelor electorale și spun că numărul-record, neobișnuit, de votanți ar putea indica pregătirea fraudării alegerilor.

Dintre votanții înscriși pe liste, peste 6.000 au vîrste de peste 100 de ani, mulți dintre ei fiind mai în vîrstă, cel puțin în acte, decît cea mai în vîrstă persoană din lume, care are 116 ani. Pe liste apare și Ayse Ekici, un votant în vîrstă de 165 ani, care s-ar fi născut în 1854, adică în timpul Imperiului Otoman, și care va vota în Martie pentru prima dată în viață. Un alt votant, pe nume Zulfu, ar avea 149 de ani, în timp ce Ayse este trecut pe listele electorale ca avînd 148 ani.

Rusia lansează „proceduri administrative” împotriva Facebook şi Twitter

Roskomnadzor, Serviciul federal pentru controlul în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă din Rusia, a anunţat că a lansat proceduri administrative împotriva reţelelor sociale americane Twitter şi Facebook, acuzîndu-le că nu se pliază legislaţiei ruse, informează AFP. „Roskomnadzor lansează astăzi proceduri administrative împotriva celor două grupuri”, Twitter şi Facebook, a declarat pentru agenţiile de presă ruse directorul Roskomnadzor, Aleksandr Jarov.

Roskomnadzor subliniază că le-a cerut acestor companii să se conformeze prevederilor legislaţiei ruse, potrivit cărora datele utilizatorilor ruşi trebuie să fie stocate pe teritoriul naţional. „Companiile care gestionează reţelele sociale Facebook şi Twitter au furnizat răspunsuri formale la cererile noastre de a confirma localizarea datelor personale ale utilizatorilor ruşi în Rusia”, a spus Jarov. Aceste răspunsuri „nu conţin detalii cu privire la punerea în aplicare efectivă, actuală sau viitoare, a legislaţiei ruse”, a adăugat el. „Sperăm să-i aducem la responsabilitate administrativă. În alţi termeni, va fi impusă o amendă”, a precizat la rîndul său purtătorul de cuvînt al Roskomnadzor, Vadim Ampelonski, la postul public de televiziune Rossiya 24.

Autorităţile ruse au ordonat deja în 2016 blocarea reţelei sociale LinkedIn, care a refuzat să se conformeze legii ce impune stocarea datelor utilizatorilor ruşi pe teritoriul rus. LinkedIn este de atunci inaccesibilă în Rusia. În Aprilie 2018, după ce a încercat fără succes să blocheze mesageria criptată Telegram, Roskomnadzor şi-a făcut deja publică dorinţa de a iniţia măsuri împotriva Facebook. De asemenea, la 10 Ianuarie Roskomnadzor a acuzat BBC că promovează ideile organizaţiei jihadiste Stat Islamic şi a anunţat că supraveghează „în permanenţă” programele acesteia, în cadrul unei anchete.

26 de oameni au tot atîți bani cît alți 3,8 de miliarde de pămînteni

Cei mai bogaţi 26 de oameni ai lumii deţin tot atît de mulţi bani precum 3,8 miliarde dintre cei mai săraci pămînteni. Este comparaţia făcută de cel mai nou raport al ONG-ul britanic Oxfam, care militează împotriva sărăciei. Calculul a fost făcut pe baza datelor publicate de revista Forbes şi instituția bancară Credit Suisse. În 2018, averile miliardarilor lumii au crescut cu 2,5 miliarde de dolari pe zi. De cealaltă parte, cea mai săracă jumătate a omenirii a pierdut 500 de milioane de dolari pe zi.

Cel mai bogat om din lume, Jeff Bezos, patronul Amazon, are 112 miliarde de dolari. 1% din averea sa corespunde bugetului de sănătate al Etiopiei, ţară cu 100 de milioane de locuitori. Averea lui va scădea simțitor, însă, în urma divorțului anunțat recent. Raportul Oxfam arată şi că taxele impuse bogaţilor au avut o tendinţă de scădere în ultimele decenii.

Primul parlamentar transsexual din Germania. Tessa Ganserer are soție și doi copii

Un politician din Germania a devenit primul parlamentar trannsexual, anunțînd public faptul că de acum se va numi Tessa Ganserer, la trei luni după ce a cîștigat mandatul în Parlamentul regional din regiunea Bavaria, scrie Unimedia.Info. Pe numele său real Markus Ganserer, acesta a anunțat zilele trecute, purtînd o perucă blondă în conferința de presă, că se va întoarce la lucru ca Tessa, relatează TheLocal.de. ”Identitatea sexuală este un drept al omului. Nu fac asta de distracție, nu am ales să fiu femeie”, a spus parlamentarul. Potrivit sursei citate, Ganserer este căsătorit și are doi copii. În urmă cu 10 ani a probat pentru prima dată o rochie a soției sale și atunci spune că a devenit conștient că se simte femeie. El a mărturisit că a trecut prin momente grele, dar a acceptat pînă la urmă că se simte femeie în interiorul său.

Tratatul INF, în atenţia Consiliului NATO-Rusia

Ambasadorii ţărilor membre ale NATO urmează să se întîlnească Vineri cu reprezentantul Rusiei într-un nou efort de a salva Tratatul bilateral ruso-american privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), informează dpa, scrie agerpres. NATO a confirmat întîlnirea, care a fost iniţial stabilită pentru Miercuri.

Tratatul INF, semnat de Moscova şi Washington în 1987, care interzice o serie întreagă de rachete cu focoase nucleare cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 km, se află la baza arhitecturii europene de securitate, reducînd riscul unui atac nuclear. SUA şi NATO acuză Rusia de încălcarea acestui tratat prin dezvoltarea noii sale rachete de croazieră Novator 9M729, cunoscută şi sub numele de cod SSC-8. Moscova respinge acuzaţiile. Washingtonul a dat Rusiei un ultimatum de 60 de zile pentru a se conforma prevederilor pactului, prin distrugerea noii rachete, avertizînd că în caz contrar nu se va mai considera a fi parte a acestui acord începînd din data de 2 Februarie.

Abolirea Tratatului INF reprezintă o perspectivă riscantă pentru Europa, deoarece aceasta va duce la riscul desfăşurării de noi arme nucleare pe continentul european. Potrivit experţilor militari, o astfel de desfăşurare ar fi singurul mod de a crea un echilibru strategic pe termen lung şi de a descuraja Rusia.

Consiliul NATO-Rusia, considerat cel mai important forum de discuţii între Moscova şi cei 29 de membri ai Alianţei, a fost înfiinţat în anul 2002 în vederea îmbunătăţirii relaţiilor şi promovării încrederii dintre foştii inamici. Reuniunea la nivel de ambasadori ar trebui să aibă loc lunar, dar contactele au fost îngheţate de la mijlocul anului 2014 pînă la începutul anului 2016, ca urmare a rolului Rusiei în conflictul din Ucraina. Reuniunea de Vineri va fi a noua la număr după reluarea discuţiilor. În afară de Tratatul INF, pe ordinea de zi mai figurează şi situaţia din Ucraina, notează dpa.

Din 2018, Rusia nu are un reprezentant permanent la sediul NATO din Bruxelles. În Ianuarie 2018, Preşedintele Vladimir Putin l-a retras din funcţie pe Aleksandr Gruşko, reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, numindu-l ministru adjunct de Externe. În prezent, misiunea rusă de pe lîngă Alianţa Nord-Atlantică este condusă de adjunctul ambasadorului, Iuri Gorlaci.

Rusia avertizează nu va recunoaşte ieşirea unilaterală a SUA din Tratatul INF

Rusia a avertizat că nu va recunoaşte ieşirea unilaterală a SUA din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), un important acord de dezarmare nucleară semnat la sfîrşitul perioadei Războiului Rece, informează EFE şi TASS, scrie agerpres. „Nu vom recunoaşte decizia unilaterală a SUA privind suspendarea tratatului. Considerăm acest demers drept nesemnificativ din punct de vedere juridic”, a declarat ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, într-un interviu acordat revistei „Viaţa internaţională” („Mejdunarodnaia jizni”), din care aceasta a publicat fragmente pe site-ul său internet.

Diplomatul rus a subliniat că divergenţele actuale asupra Tratatului INF ar trebui rezolvate între cele două părţi „la masa negocierilor”. Moscova consideră ca „inacceptabil” atît ultimatumul de 60 de zile pe care i l-a dat SUA pentru a se conforma Tratatului INF, cît şi cererea acestora de a distruge racheta sa de croazieră Novator 9M729 (SSC-8, conform clasificării NATO), despre care Washingtonul susţine că ar încălca tratatul.

„Această rachetă nu încalcă tratatul”, a insistat în interviul menţionat Serghei Riabkov. Potrivit ministrului rus, această rachetă nu ar avea o rază de acţiune care să contravină prevederilor Tratatului INF, care interzice rachetele cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de kilometri, cu lansare de la sol. Noua rachetă rusească ar avea o rază de acţiune mai mică de 500 de km, dar este mobilă, susţin unii experţi. În opinia ministrului rus, Casa Albă caută „scuze” pentru a se sustrage restricţiilor impuse de acest pact în privinţa dezvoltării armelor strategice. Riabkov a insistat că Rusia, într-un gest de „transparenţă fără precedent”, este dispusă să prezinte SUA informaţii detaliate asupra acestei rachete, inclusiv imagini de la testarea ei.

În acelaşi timp, Moscova cere Washingtonului „să-i risipească îndoielile” legate de sistemele anti-balistice Aegis Ashore, desfăşurate în România şi care vor fi desfăşurate în curînd şi în Polonia, a subliniat ministrul adjunct de Externe rus, întrucît Moscova consideră că aceste sisteme şi dispozitivele de lansare verticală MK-41 ar putea fi utilizate pentru lansarea rachetelor de croazieră cu raza intermediară de acţiune. „Americanii nu par să fie dispuşi să ia nici o măsură în acest sens”, a adăugat el.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat recent că dacă SUA, pe care le-a acuzat că fac să crească riscul unui război nuclear în lume, decid să dezvolte rachete interzise de Tratatul INF, Rusia va reacţiona în acelaşi fel. Putin a declarat că SUA au procedat în aceeaşi manieră în 2002 cînd s-au retras din Tratatul de apărare antirachetă, care a reprezentat una din pietrele de temelie ale securităţii internaţionale. Potrivit liderului rus, Casa Albă nu a prezentat niciodată dovezi ale unor încălcări de către Rusia a Tratatului INF şi SUA au fost primele care au încălcat acordul prin desfăşurarea unor elemente strategice ale scutului lor antirachetă în Europa.

Conform NATO, Rusia a încălcat INF prin dezvoltarea noii sale rachete Novator care – potrivit unor politicieni ruşi – ar avea o rază de acţiune de 498 de km, deci cu doi kilometri mai puţin decît limita admisă de tratat.

Viitorul Consiliului Europei este pus în joc de criza persistentă cu Rusia, susține preşedinta APCE

Viitorul Consiliului Europei este pus în joc de criza persistentă cu Rusia, care boicotează Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a declarat preşedinta acesteia, Liliane Maury Pasquier, relatează AFP, potrivit agerpres. „Este în joc viitorul organizaţiei şi este responsabilitatea noastră să găsim o soluţie”, a declarat deputata elveţiană, reconfirmată la preşedinţia APCE, în deschiderea primei sesiuni plenare a anului la Strasbourg.

Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma, a votat Joia trecută pentru a nu-şi trimite delegaţie la APCE, organ de deliberare ce reuneşte peste 300 de parlamentari din 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. În paralel, Moscova a prelungit îngheţarea a peste 30 de milioane de euro reprezentînd contribuţia anuală a Rusiei la bugetul organizaţiei, care îşi are sediul la Strasbourg. „Luna Iunie este limita noastră. Dacă nu va exista o soluţie în Iunie, există o mare posibilitate ca noi să părăsim Consiliul Europei”, a declarat presei Ivan Soltanovski, reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul Europei.

Ca răspuns la anexarea Crimeii în 2014, APCE i-a privat pe parlamentarii ruşi de dreptul de vot. Moscova a răspuns prin decizia de a nu mai trimite parlamentari la APCE şi de a bloca, din Iunie 2017, plata cotizaţiei sale la bugetul Consiliului Europei. „O situaţie în care un stat membru, Federaţia Rusă, nu este reprezentat în Adunarea Parlamentară dar participă la alte organisme este contraproductivă şi afectează impactul nostru ca apărător al drepturilor omului şi al democraţiei pe întreg continentul”, a spus Liliane Maury Pasquier.

Anul 2019 pare unul critic pentru a găsi o rezolvare la această criză, deoarece în primul rînd noul secretar general, care îl va înlocui pe norvegianul Thorbjorn Jagland, urmează să fie ales de APCE în Iunie. De asemenea, regulile Consiliului Europei prevăd că un stat membru care nu îşi plăteşte contribuţia timp de doi ani poate fi, teoretic, exclus din organizaţie. „Dacă drepturile noastre vor fi restabilite, ne vom plăti datoriile imediat”, a dat asigurări Ivan Soltanovski, adăugînd că pentru moment nu vede nici un efort al APCE pentru rezolvarea problemei.

O ieşire a Rusiei din Consiliul Europei ar fi o premieră şi i-ar priva pe cetăţenii ruşi de posibilitatea de a apela la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), instituţia juridică a Consiliului. În ultimii ani, CEDO a pronunţat numeroase decizii care au condamnat Rusia şi care i-au ordonat să plătească importante compensaţii unor opozanţi şi militanţi ai drepturilor omului, cum ar fi opozantul Aleksei Navalnîi sau grupul contestatar Pussy Riot.

UE impune sancțiuni împotriva susţinătorilor regimului Bashar al-Assad

Uniunea Europeană a adăugat 11 oameni de afaceri şi cinci entităţi pe lista celor vizaţi de măsuri restrictive împotriva regimului Bashar al-Assad, informează un comunicat al Consiliului UE, scrie agerpres. Aceşti oameni de afaceri şi companii sunt implicate în dezvoltarea de afaceri imobiliare de lux şi alte proiecte susţinute de regim şi prin urmare susţin sau beneficiază de pe urma regimului sirian, menţionează textul citat.

Lista de sancţiuni include acum 270 de persoane şi 72 de entităţi vizate de o interdicţie de călătorie şi de îngheţarea activelor. Sancţiunile UE aplicate în prezent includ şi un embargo petrolier, restricţii asupra anumitor investiţii, o îngheţare a activelor Băncii Centrale siriene din UE şi restricţii de export asupra echipamentului şi tehnologiei care pot fi utilizate pentru represiune internă şi a echipamentului şi tehnologiei pentru monitorizarea ori interceptarea comunicaţiilor pe internet sau telefonice. Sancţiunile împotriva Siriei au fost impuse iniţial în 2011 şi sunt revizuite anual, următoarea evaluare urmînd să fie făcută pînă la 1 Iunie.

UE rămîne angajată pe calea identificării unei soluţii politice de durată şi credibilă la conflictul din Siria, aşa cum este ea definită de rezoluţia 2254 a Consiliului de Securitate al ONU şi de „Comunicatul de la Geneva” din 2012. După cum se menţionează în strategia UE privind Siria adoptată în Aprilie 2017 şi se reafirmă în concluziile Consiliului din 16 Aprilie 2018, UE crede că nu poate exista o soluţie militară la conflict şi susţine cu fermitate activitatea trimisului special al ONU şi convorbirile inter-siriene de la Geneva, se mai precizează în comunicat.

Netanyahu ridică tonul și avertizează Iranul să nu se joace cu focul

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a atras atenţia Luni că Israelul „nu va lăsa să treacă fără răspuns actele de agresiune” ale Iranului şi a dat asigurări că ţara sa a aplicat „o lovitură severă” Teheranului în Siria prin riposta la un tir de rachetă asupra teritoriului său, relatează AFP, Reuters şi DPA, potrivit agerpres. „Aviaţia a dat ieri seară (Duminică – n.r.) o lovitură severă împotriva unor ţinte iraniene în Siria după ce Iranul a lansat de acolo o rachetă spre Israel. Nu vom lăsa să treacă fără răspuns astfel de acte de agresiune”, a spus Netanyahu cu ocazia inaugurării unui nou aeroport în apropiere de Eilat (sud). „Acţionăm atît împotriva Iranului, cît şi împotriva forţelor siriene care sprijină agresiunea iraniană”, a declarat premierul israelian. „Vom ataca pe oricine încearcă să ne facă rău. Oricine ameninţă să ne elimine va suferi pe deplin consecinţele”, a adăugat el. Cel puţin 11 luptători care sprijineau Guvernul sirian, dintre care nouă erau străini, ar fi fost ucişi în atacuri în cursul nopţii, conform Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO).

Guvernul britanic renunţă la taxa de 65 de lire cerută cetăţenilor UE care solicită statutul de rezident permanent

Guvernul britanic va elimina taxa de 65 de lire sterline percepută cetăţenilor comunitari care solicită statutul de rezident permanent („settled status”), a anunţat premierul Theresa May, citată de agenţia EFE, potrivit agerpres. Ea a precizat că această taxă va fi eliminată începînd din data de 30 Martie, cînd va demara efectiv procesul de legalizare a statutului cetăţenilor comunitari care doresc să rămînă în Regatul Unit după Brexit. Cei care pînă atunci vor fi plătit deja această taxă în faza preliminară a acestui proces, lansată Luni, urmează să primească banii înapoi.

În Regatul Unit trăiesc în prezent aproape 3,5 milioane de cetăţeni ai altor state din Uniunea Europeană. Aceştia trebuie să solicite statutul de rezident permanent (aşa-numitul „settled status”) pentru a putea munci în continuare în ţară şi pentru a beneficia de asistenţa socială, după ce Marea Britanie nu va mai fi membră a UE. Guvernul britanic a lansat Luni aplicaţia mobilă cu ajutorul căreia cetăţenii europeni stabiliţi în Regatul Unit pot solicita reşedinţa permanentă după Brexit. Utilizatorii trebuie să îşi fotografieze paşapoartele biometrice şi faţa pentru a-şi confirma identitatea. Apoi sunt direcţionaţi spre un site de Internet unde îşi înregistrează adresa şi îşi pot da acordul pentru verificarea situaţiei fiscale, pentru confirmarea adresei. Ei trebuie să îşi declare cazierul judiciar, iar condamnările pentru infracţiuni grave pot duce la respingerea cererilor de reşedinţă.

Aplicaţia nu funcţionează deocamdată şi pe iPhone, dar sunt în curs negocieri cu Apple pentru a permite şi accesul utilizatorilor telefoanelor respective. Testarea s-a făcut în Noiembrie şi Decembrie cu datele a 30.000 de persoane. Home Office (Ministerul de Interne) a anunţat primele rezultate: 81% din cereri au fost rezolvate în maximum o săptămînă, iar circa 10% au rămas nesoluţionate la trei săptămîni după încheierea testului. Nici un dosar nu a fost respins. Pentru a face faţă activităţii, au fost angajate 1.900 de persoane.

‘Inside Europe: Ten Years of Turmoil’- Tusk dezvăluie de ce Cameron a convocat ‘referendumul stupid’ din 2016

Fostul premier britanic David Cameron a fost avertizat că ‘referendumul său stupid’ privind apartenenţa ţării sale la Uniunea Europeană s-ar putea sfîrşi printr-un dezastru personal, dezvăluie un nou documentar realizat de BBC şi care prezintă interviuri cu o serie de politicieni din întreg spectrul bătăliei pentru Brexit, notează agenţia Press Association, potrivit agerpres. În documentarul intitulat ‘Inside Europe: Ten Years of Turmoil’, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, povesteşte că David Cameron i-a mărturisit că a promis referendumul din 2016 doar pentru că se aştepta să fie nevoit să intre într-o nouă coaliţie cu liberal-democraţii, care s-ar fi opus acestui vot.

Documentarul BBC, ce va fi difuzat pe 28 Ianuarie, prezintă interviuri cu numeroşi oameni politici, printre care fostul ministru de Finanţe George Osborne, ex-ministrul de Externe William Hague, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi foştii Preşedinţi francezi Nicolas Sarkozy şi Francois Hollande. David Cameron, care a demisionat din funcţia de prim-ministru în 2016, după ce a condus campania de rămînere în UE, soldată cu un eşec la referendum, este principalul personaj de marcă absent din documentar. Producătorii au declarat că fostul prim-ministru a declinat invitaţia întrucît a semnat un contact de exclusivitate pentru memoriile sale.

Într-un interviu cu cărţile pe masă, Donald Tusk afirmă că a discutat cu Cameron înainte de referendum, într-o perioadă în care acesta încerca să obţină concesii de la liderii UE cu privire la migranţi, în tentativa de a-i contracara pe parlamentarii conservatori eurosceptici. Tusk spune că l-a avertizat pe Cameron că ‘nu există apetit pentru o revoluţie’, şi adaugă: ‘L-am întrebat pe David Cameron: De ce ai decis acest referendum, este atît de periculos, de stupid chiar’. ‘El mi-a spus – şi am fost într-adevăr surprins şi chiar şocat – că unicul motiv a fost propriul său partid. Mi-a spus că se simţea cu adevărat în siguranţă, dar credea în acelaşi timp că nu există riscul unui referendum, dat fiind că partenerii săi de coaliţie, liberalii, vor bloca această idee a unui referendum. Dar pe urmă, în mod surprinzător, a cîştigat şi nu a mai existat un partener de coaliţie. Aşa încît, paradoxal, David Cameron a devenit victima reală a propriei victorii’, a explicat Tusk. Fostul premier polonez a mai spus că, după referendum, a fost de acord cu decizia lui David Cameron de a demisiona din fruntea Cabinetului: ‘A fost ca şi cînd venise ziua să dea socoteală pentru cea mai mare greşeală din viaţa sa’.

Realizatorii documentarului au mai discutat şi cu alte personaje-cheie din anii care au condus la votul pentru Brexit, printre care fostul lider al liberal-democraţilor Nick Clegg, ambasadorul britanic în SUA, Ivan Rogers, şi directorul de comunicare al lui Cameron, Craig Oliver. În documentar îşi fac apariţia şi promotori ai Brexit-ului, precum Douglas Carswell, care a părăsit Partidul Conservator pentru a deveni primul parlamentar UKIP în 2014, şi un alt eurosceptic, eurodeputatul Daniel Hannan. După primul episod al seriei BBC, intitulat ‘We Qui’, următoarele două se vor referi la criza financiară din Grecia şi la cea a migranţilor din Siria.

Parlamentul grec va vota Joi seară ratificarea acordului asupra schimbării numelui Macedoniei

Parlamentul grec va începe dezbaterea ratificării Acordului de la Prespa asupra schimbării numelui Macedoniei Miercuri la ora locală 10.00, înainte de un vot final Joi seară, au anunţat surse parlamentare, transmit dpa şi France Presse, potrivit agerpres. Acest lucru a fost decis Luni la o întîlnire a preşedintelui Parlamentului grec cu deputaţii, a precizat corespondentul agenţiei MIA la Atena. Potrivit aceloraşi surse, sesiunea plenară de Miercuri şi Joi va începe la ora locală 10.00. Ea ar putea dura pînă la orele 14.00-15.00 în funcţie de numărul deputaţilor care vor lua parte la dezbatere.

Luni, Comisia pentru apărare naţională şi afaceri externe s-a reunit la ora locală 17.00 pentru a revizui proiectul de lege ce ratifică Acordul de la Prespa (sau Prespes, după numele localităţii din Nordul Greciei, lîngă graniţele cu Macedonia şi Albania n.r.). Disputa asupra numelui Macedoniei este veche, afectînd relaţiile dintre cele două ţări vecine şi divizînd atît opinia publică, cît şi clasa politică greacă, în condiţiile în care mulţi cred că numele Macedonia aparţine patrimoniului istoric grec şi trebuie să fie rezervat vechii provincii din Nordul Greciei. După ce a fost ratificat de Parlamentul de la Skopje în urmă cu zece zile, acordul greco-macedonean din 17 Iunie, care a redenumit mica republică vecină din Balcani în „Republica Macedonia de Nord”, trebuie adoptat de Parlamentul grec (Vouli) pentru a intra în vigoare.

Zeci de mii de greci au manifestat Duminică în faţa Parlamentului grec împotriva ratificării acordului. Ciocnirile violente au făcut 42 de răniţi – 17 protestatari şi 25 de poliţişti -, potrivit unui bilanţ anunţat Luni de Ministerul Sănătăţii. Şapte persoane au fost arestate, inclusiv doi cetăţeni turci şi o femeie germană. Potrivit Guvernului, „incidentele au fost provocate de extremişti membri ai Zori Aurii (partidul neonazist) care au încercat să intre în Parlament”. La rîndul lor, partidele din opoziţie au criticat folosirea considerată „abuzivă” a gazelor lacrimogene de către forţele speciale asupra unei mulţimi de persoane în vîrstă şi copii.

Aproape 70% dintre greci s-au pronunţat împotriva acordului, potrivit unui sondaj publicat Duminică în săptămînalul Proto Thema, în timp ce 67% dintre respondenţi doresc ca alegerile programate pentru Octombrie să fie anticipate. Acordul este „un pas istoric” pentru cele două ţări vecine, a estimat prim-ministrul Alexis Tsipras, care a cerut „forţelor progresiste” să ratifice schimbarea numelui, într-un interviu acordat cotidianului Avghi, ziarul partidului său. Prim-ministrul, care a obţinut la limită Miercuri un vot de încredere în Parlament provocat de contenciosul macedonean, s-a declarat încrezător că va fi adoptat noul nume al fostei republici iugoslave, cu o majoritate de cel puţin 151 de deputaţi din 300 cîţi numără Vouli.

Guvernul Tsipras va beneficia de votul celor 145 de deputaţi ai partidului său de stînga Syriza. El ar putea de asemenea să beneficieze de sprijinul unor aleşi independenţi şi al partidului proeuropean Potami. Dar o mare varietate de partide politice elene se opun acordului greco-macedonean: de la extrema dreaptă pînă la socialişti, inclusiv principalul partid de opoziţie de dreapta Noua Democraţie, care are 78 de aleşi. Litigiul asupra Macedoniei vecine provoacă de asemenea o undă de şoc în rîndurile partidelor centriste, zguduite de demisii şi excluderi.