O treime dintre locurile de muncă din SUA sunt vulnerabile din cauza pandemiei

O treime dintre locurile de muncă din SUA ar putea fi vulnerabile din cauza crizei generate de pandemie, iar peste 80% sunt posturi plătite cu salarii mici, arată un raport al grupului de consultanţă McKinsey & Company, care în Europa evocă riscuri pentru 59 de milioane de angajaţi, scrie mediafax.

„În contextul în care autorităţile din SUA iau măsuri pentru limitarea transmiterii bolii Covid-19 şi pentru aplatizarea curbei epidemice, măsurile de distanţare socială sunt prima linie de apărare, afectînd profund ritmul vieţii de zi cu zi. Numeroase firme mici şi-au suspendat activitatea, deplasările la magazine sunt plănuite cu atenţie, iar mulţi părinţi lucrează de acasă, fiind înconjuraţi de copii. Conform datelor existente pe 30 Martie, trei-sferturi dintre americani sunt vizaţi de ordine statale ori locale privind rămînerea în case, iar consecinţele economice sunt rapide şi dramatice. Cheltuielile au fost afectate, încrederea consumatorilor a fost zdruncinată, iar firmele mici luptă pentru supravieţuire”, notează grupul de consultanţă McKinsey & Company.

Conform estimărilor firmei de consultanţă, „o suspendare la nivel naţional a activităţilor economice ar putea face vulnerabile între 44 şi 57 de milioane de locuri de muncă, cu efecte precum diminuarea veniturilor, intrarea în şomaj tehnic sau chiar disponibilizări, putînd afecta pînă la o treime din forţe de muncă din SUA”. „Pentru a fi clar, această cifră nu se traduce într-o rată a şomajului de 30%”, subliniază experţii McKinsey & Company, notînd că unele sectoare nu sunt afectate puternic, iar altele îşi vor relua activităţile. „Pînă la 80% din efectele iniţiale afectează locuri de muncă plătite sub nivelul de 40.000 de dolari (36.748 de euro) pe an. Aproape toate (98%) dintre locurile de muncă afectate sunt sub nivelul de venit naţional de 68.808 de dolari (63.207 euro) pentru o familie de patru persoane”, subliniază firma de consulanţă. În Europa, firma de consultanţă estimează că 59 de milioane de locuri de muncă sunt expuse riscurilor din cauza pandemiei.

UE a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 22,4 miliarde de euro, în Februarie

Uniunea Europeană a înregistrat în Februarie un excedent al balanţei comerciale de 22,4 miliarde de euro, faţă de un plus de 16,4 miliarde de euro în perioada similară din 2019, potrivit unei estimări preliminare publicate de Oficiul European de Statistică Eurostat, potrivit agerpres. În Februarie, exporturile celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au situat la 170,7 miliarde de euro, în creştere cu 1% faţă de 169 miliarde de euro în perioada similară din 2019, în timp ce importurile UE au scăzut cu 2,8%, pînă la 148,3 miliarde de euro. Zona euro a înregistrat în Februarie un excedent al balanţei comerciale de 23 de miliarde de euro, faţă de un plus de 18,5 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din 2019.

Legăturile comerciale ale UE cu partenerii săi comerciali principali s-au modificat în perioada Ianuarie – Februarie 2020. În timp ce exporturile spre SUA şi Rusia au crescut cu 4,2% şi, respectiv, 5,6%, importurile au urcat cu 1% şi, respectiv, au scăzut cu 13,7%. De asemenea, exporturile spre Marea Britanie şi China au înregistrat un declin de 11,5% şi, respectiv, 3,6%, în timp ce importurile au scăzut cu 1,2% şi, respectiv, 2,1%.

Australia forțează Google și Facebook să plătească media internă pentru utilizarea conținutului

Australia va forța Facebook și Google să împartă veniturile din publicitate cu firmele locale de media, devenind una dintre primele țări care obligă platformele digitale să plătească pentru conținutul pe care îl folosesc, relatează Reuters, scrie mediafax. Șeful Trezoreriei, Josh Frydenberg, a declarat că această decizie vine după ce negocierile cu Facebook și Alphabet, compania mamă a Google, nu au soluționat plîngerile venite din partea companiilor mass-media în privința veniturilor din publicitate ale giganților din tehnologie. Guvernul a solicitat acum autorității pentru concurență Australian Competition and Consumer Commission (ACCC) să propună un cod obligatoriu pentru mass-media și platformele digitale.

Guvernul și-a anulat planul inițial de a crea un cod pînă în Noiembrie și a solicitat ACCC să-și prezinte proiectul de cod pînă în Iulie, pentru a fi legiferat cît mai repede. Frydenberg a spus că actul normativ va include administrarea datelor, clasarea și afișarea știrilor și împărțirea veniturilor generate de acestea, adăugînd că va stabili, de asemenea, mecanisme de rezolvare a litigiilor. Piața de publicitate online din Australia se ridică la 5,72 miliarde dolari pe an și a crescut de peste opt ori din 2005. Aproape o treime din sumă merge la Google și Facebook, a arătat un raport ACCC publicat în iunie anul trecut. Mișcarea vine și pe fondul pandemiei de coronavirus care afectează piața media din Australia.

În așteptarea noului cod, săptămîna trecută, Guvernul federal a prezentat un pachet de sprijin pentru companiile de presă locale, incluzînd o scutire de 12 luni la taxele de spectru pentru televiziunile comerciale și posturile de radio și un program de 50 de milioane de dolari australieni.

WSJ: Infectarea cu noul coronavirus înseamnă dobîndirea imunităţii?

Oamenii de ştiinţă depun eforturi pentru a afla dacă infectarea cu noul coronavirus înseamnă automat dobîndirea imunităţii şi cît timp durează rezistenţa faţă de o nouă infectare, informează publicaţia The Wall Street Journal, scrie mediafax. Pe măsură ce creşte numărul persoanelor care au supravieţuit infecţiei cu noul coronavirus, oamenii de ştiinţă depun eforturi pentru a înţelege cît de bine rezistă aceste persoane la riscul reinfectării şi cît de mult ar putea dura această imunitate greu de dobîndit.

Pînă acum, cei mai mulţi cercetători medicali care au studiat forme de coronavirus asociate patogenului care cauzează Covid-19 – inclusiv SARS, MERS şi răceala clasică – sunt încrezători că persoanele care se recuperează dobîndesc o oarecare imunitate faţă de SARS-CoV-2, conform studiilor preliminare şi raportărilor privind situaţii ale pacienţilor. Încă nu ştiu dacă această protecţie durează cîteva luni, cîţiva ani sau toată viaţa. „Argumentaţia este că răspunsul de protecţie la SARS-CoV-2 va dura un interval cuprins între şase luni şi 60 de ani”, afirmă Martin Hibberd, specialist în noi boli infecţioase la Facultatea din Londra pentru Igienă şi Medicină Tropicală.

Ori de cîte ori sistemul imunitar întîlneşte un nou virus, configurează un sistem de apărare axat pe celule, organe şi ţesuturi. Forţa şi longevitatea acestor forme de apărare sunt influenţate de ereditate, somn, dietă şi igienă. Sub presiunea de a rezista, unii agenţi patogeni pot trece de sistemele imunitare dobîndind mutaţii. SARS-CoV-2 are o rată de mai puţin de 25 de mutaţii pe an, comparativ cu gripa sezonieră, care are circa 50 de mutaţii pe an, conform unei analize a consorţiului Nextstrain (Seattle) şi a Universităţii din Basel (Elveţia). Acest lucru le oferă cercetătorilor speranţa că imunitatea naturală ori un vaccin ar putea oferi protecţie îndelungată, afirmă Pamela Bjorkman, virolog la Institutul Tehnologic din California.

„Ştim cu certitudine că o mare parte din persoanele expuse la SARS-CoV-2 au reacţii ale anticorpilor relativ decente şi că anticorpii sunt eficienţi. Ceea ce nu ştim este cît timp va dura protecţia. Pornim de la premisa că imunitatea nu este atît de îndelungată ca în cazul alor virusuri”, explică virologul Florian Krammer, de la Facultatea de Medicină Icahn a Spitalului „Mount Sinai” din New York. Dar chiar dacă imunitatea se va dovedi a fi doar temporară, a doua îmbolnăvire ar putea fi mai uşoară decît prima, subliniază dr. Krammer.

Primul mare GIGANT, răpus de pandemia de coronavirus

Grupul Neiman Marcus se pregăteşte să solicite protecţia împotriva falimentului încă din această săptămînă, devenind primul mare operator de magazine de îmbrăcăminte din SUA care a cedat la căderea economică din cauza epidemiei de coronavirus, au informat surse din cadrul companiei, potrivit Reuters, scrie stiripesurse. Compania cu sediul în Dallas a rămas cu puţine opţiuni după ce pandemia a forţat-o să închidă temporar toate cele 43 de locaţii, aproximativ 20 de magazine Last Call şi cele două magazine ale filialei sale Bergdorf Goodman din New York.

Neiman Marcus se află în ultimele etape de negociere a unui împrumut cu creditorii săi în valoare totală de sute de milioane de dolari, ceea ce ar susţine o parte din operaţiunile sale în timpul procedurii de faliment, potrivit surselor. De asemenea, şi-a concediat mulţi dintre cei aproximativ 14.000 de angajaţi. Depunerea documentaţiei pentru faliment ar putea veni în cîteva zile, deşi calendarul ar putea modificat, au spus sursele. Neiman Marcus a întîrziat plata unor datorii de milioane de dolari săptămîna trecută, inclusiv una care i-a acordat companiei doar cîteva zile pentru a evita o neplată. Împrumuturile lui Neiman Marcus însumează aproximativ 4,8 miliarde de dolari, potrivit companiei de rating Standard & Poor’s. O parte din această datorie este moştenirea achiziţiei efective de 6 miliarde de dolari în 2013 de către proprietarii săi, firma de capital privat Ares Management Corp şi Consiliul de Investiţii al Planului de Pensii Canada (CPPIB).

Românii şi bulgarii, la coada Europei privind cumpărăturile online în 2019

Deşi cumpărăturile online continuă să crească la nivelul UE, doar 22% dintre bulgari şi 23% dintre români au făcut achiziţii online în 2019, faţă de o medie de 60% înregistrată în Uniunea Europeană (UE), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), scrie agerpres. În 2019, campionii achiziţiilor online din UE au fost locuitorii din Danemarca (84%), Suedia (82%), Olanda (81%), Germania (79%) şi Finlanda (73%). La polul opus, cu cel mai redus procent, s-au situat Bulgaria (22%) şi România (23%). Totuşi, procentul românilor care fac cumpărături online a crescut constant, de la 2% în 2009 la 20% în 2018 şi 23% în 2019.

La nivelul UE, 60% dintre persoanele cu vîrste între 16 şi 74 de ani au făcut achiziţii online în 2019, faţă de 56% în 2018. Comparativ cu 2009, procentul celor care fac cumpărături online aproape s-a dublat, de la 32% la 60%. Cea mai mare creştere în ultimii zece ani s-a înregistrat în Estonia, unde procentul celor care fac cumpărături online a urcat cu 51 de puncte procentuale, de la 17% în 2009 la 68% în 2019. Pe fondul creşterii folosirii internetului şi a îmbunătăţirii standardelor de securitate, consumatorii din UE apreciază posibilitatea de a face cumpărături oricînd, oriunde, avînd acces la o gamă largă de produse şi putînd compara cu uşurinţă preţurile. În timpul actualei pandemii de coronavirus (Covid-19), în condiţiile în care magazinele sunt închise şi consumatorii sunt afectaţi de restricţii, comerţul electronic ar urma să crească şi mai mult, se arată în comunicatul Eurostat.

Germania va plăti îngrijirile pacienţilor europeni bolnavi de Covid-19 aflaţi pe teritoriul său

Germania va plăti costurile pentru îngrijirea pacienţilor europeni bolnavi de Covid-19 şi care necesită asistenţă respiratorie în spitalele sale, a anunţat Guvernul german, relatează AFP, potrivit agerpres. Costurile pentru îngrijirea acestor pacienţi ar trebui să ajungă la aproape 20 de milioane de euro, a precizat ministrul Sănătăţii, Jens Spahn, înainte de a participa la o reuniune a Consiliului de Miniştri cu privire la criza provocată de noul coronavirus. ”Germania va plăti costurile pentru îngrijirea pacienţilor” europeni de pe teritoriul său, ”deoarece este vorba de conceptul nostru de solidaritate europeană”, a explicat el. Berlinul susţine în prezent ”peste 200 de pacienţi europeni infectaţi cu coronavirus” şi are ”capacitatea, dacă este necesar, să acorde mai mult” sprijin, a adăugat ministrul.

Mai puţin afectată de pandemie decît vecinii săi şi beneficiind de mai multe locuri la terapie intensivă, Germania a primit în ultimele săptămîni pacienţi europeni, între care francezi şi italieni, pentru a ajuta sistemele medicale din ţări vecine. Anunţul survine în condiţiile în care în Germania se redeschid Luni majoritatea magazinelor cu o suprafaţă sub 800 de metri pătrați ca parte a unei ridicări treptate a măsurilor de izolare.

Novartis a obţinut acordul SUA pentru testarea clinică a unui medicament pentru malarie în tratarea COVID-19

Grupul elveţian Novartis a obţinut acordul Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) în vederea efectuării unui test clinic pentru medicamentul pentru malarie hidroxiclorochină, pentru tratarea bolii COVID-19, provocată de noul coronavirus, transmite Reuters, potrivit news.ro. Medicamentul generic care există pe piaţă de mai multe decenii a obţinut în această lună acordul FDA pentru utilizarea împotriva COVID-19, dar deocamdată nu există dovezi ştiinţifice că funcţionează. În prezent nu există medicamente aprobate oficial pentru tratarea COVID-19. Novartis intenţionează că recruteze în următoarele săptămîni 440 de pacienţi pentru efectuarea unui test clinic de faza a 3-a (stadiu tîrziu), în peste 12 locaţii din Statele Unite. Rezultatele vor fi raportate cît mai curînd posibil, a precizat compania.

Utilizarea medicamentului, care este aprobat şi pentru lupus şi artrita reumatoidă, a crescut după ce a fost promovat de Preşedintele Donald Trump, dar au apărut şi îngrijorări că sprijinul Administraţiei de la Casa Albă pentru folosirea unui medicament neaprobat pentru COVID-19 a scurtcircuitat procesul de reglementare al FDA. Companii precum Novartis, Roche şi Gilead Sciences testează medicamente mai vechi, dezvoltate pentru tratarea altor boli, pentru posibila folosire a lor în tratarea în epidemia de coronavirus. Gilead tocmai a extins un studiu clinic pentru medicamentul remdesivir destinat tratării Ebola.  Cu toate acestea, există temeri că promovarea hidroxiclorochinei de către Trump şi alţi oficiali drept un medicament care poate ”schimba jocul” în cazul COVID-19 a lăsa în umbră efectele secundare periculoase, cum ar fi pierderea vederii şi problemele cardiace.

Directorul general al Novartis, Vas Narasimhan, a spus că medicamentul este una dintre marile sale speranţe pentru folosirea în epidemia de coronavirus. În prezent, sunt în derulare alte cîteva studii referitoare la hidroxiclorochină, inclusiv la University of Washington şi University of Minnesota, precum şi la National Institutes of Health. Divizia Sandoz a grupului Novartis s-a angajat să doneze 130 de milioane de doze de hodroxiclorochină. Sanofi a anunţat, la rîndul ei, că va dona 100 de milioane de doze de hodroxiclorochină, unor 50 de ţări.

Klaus Regling: Europa are nevoie de cel puţin 500 miliarde euro de la instituţiile UE pentru redresare

Europa va avea nevoie de încă cel puţin 500 de miliarde de euro de la instituţiile financiare ale UE pentru a finanţa redresarea economiei după pandemia de coronavirus (Covid-19), a afirmat Klaus Regling, directorul Mecanismului European de Stabilitate (ESM), transmite Reuters, potrivit agerpres. Cel mai uşor mod de a organiza astfel de fonduri ar fi prin intermediul Comisiei Europene şi prin bugetul UE, a explicat Klaus Regling, într-un interviu acordat publicaţiei italiene Corriere della Sera.

În 9 Aprilie, miniştrii de Finanţe din UE au pus la punct un pachet de măsuri în valoare de 540 miliarde de euro. Printre măsuri se numără împrumuturi de la Mecanismul European de Stabilitate, garanţii pentru împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii şi o schemă pentru finanţarea programelor de şomaj parţial ale statelor membre. Cu toate acestea, miniştrii europeni de Finanţe au lăsat nerezolvată problema împărţirii poverii financiare din cauza lipsei unui acord cu privire la emiterea de obligaţiuni comune. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat că economia zonei euro ar putea înregistra o contracţie de 7,5% în acest an din cauza crizei provocate de pandemie.

Şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a apreciat săptămîna trecută că Uniunea Europeană ar putea avea nevoie de un fond de relansare economică în valoare de 1.500 miliarde de euro care să fie finanţat cu obligaţiuni garantate de statele membre. Oficialul CE a adăugat că fondul de relansare ar putea fi finanţat prin obligaţiuni susţinute de garanţii oferite de statele membre. Întrebat dacă Executivul comunitar va strînge bani de pe piaţă pentru fondul de relansare, Dombrovskis a spus că acest lucru trebuie discutat şi că se aşteaptă să figureze pe agenda următoarei videoconferinţe a liderilor UE.

Pandemia începe să lase băuturile fără acid

Berea şi băuturile răcoritoare sunt în pericol să îşi piardă acidul, din cauza pandemiei, arată Reuters, scrie mediafax. Pandemia a dus la reducerea cererii de benzină la pompe cu peste 30% iar dioxidul de carbon folosit pentru băuturi era obţinut în urma procesării etanolului în benzină. Lipsa de cerere pentru etanol a provocat o creştere a preţului pentru dioxidul de carbon astfel că producătorii de băutări sunt puşi în dificultate. Nu mai puţin de 34 din totalul de 45 de întreprinderi care procesează etanolul în Statele Unite şi vînd dioxid de carbon au fost obligate să îşi întrerupă sau să îşi reducă producţia pe fondul scăderii cererii după izbucnirea epidemiei.

Producătorii de bere se plîng deja că preţul pentru dioxidul de carbon a crescut cu 25%. La începutul lunii Aprilie, reprezentanţii producătorilor de dioxid de carbon, au adresat o scrisoare vicepreşedintelui american, Mike Pence, arătînd că producţia a scăzut cu 20% şi că, pînă la jumătatea lunii scăderea ar putea ajunge la 50%. Nu doar producătorii de băuturi acidulate ar fi afectaţi, ci şi companiile care procesează carne, dioxidul de carbon fiind necesar şi pentru împachetarea, păstrarea şi transportul cărnii.

Mulţi producători de băuturi au anunţat că au început să caute alte surse pentru dioxidul de carbon, cei mai norocoşi avînd deja în funcţiune dispozitive cu care îşi captează acidul necesar în procesul de obţinere al băuturii.

Miniştrii Sănătăţii din G20 recunosc vulnerabilitatea la pandemii a sistemelor de sănătate

Miniştrii Sănătăţii din Grupul celor 20 de economii majore (G20) au discutat despre slăbiciunile sistemelor de Sănătate care au făcut ca lumea să fie vulnerabilă la izbucnirea pandemiei noului coronavirus şi la alte pandemii, se arată în comunicatul videoconferinţei miniştrilor Sănătăţii din G20, informează Reuters, scrie agerpres. Secretariatul saudit al G20 a informat că miniştrii au împărtăşit experienţele naţionale, au discutat despre acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea nivelului de pregătire şi despre aspectele sistemice slabe pe care pandemia le-a scos în evidenţă. Totodată, comunicatul informează despre adoptarea, de către miniştri, a unor măsuri preventive pentru a stopa extinderea pandemiei, fără a da amănunte. Arabia Saudită deţine în prezent preşedinţia rotativă a G20.

Franţa propune crearea unui grup de experţi pentru a susţine OMS

Franţa propune crearea unui grup de experţi internaţionali cum este Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC) pentru a susţine Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), pusă în discuţie de SUA în ceea ce priveşte gestionarea epidemiei de COVID-19, relatează AFP, scrie agerpres. ”Trebuie să redăm OMS mijloacele de a-şi îndeplini mai bine misiunea sa normativă precum şi cea de alertă şi detectare”, a declarat ministrul de Externe francez Jean-Yves Le Drian într-un interviu publicat în cotidianul Le Monde. ”Ar fi de dorit să se constituie, după modelul GIEC (Grupul de experţi interguvernamental privind evoluţia climei), un înalt consiliu de sănătate umană şi animală, care ar putea susţine ştiinţa, pe baza activităţii unor experţi recunoscuţi”, a adăugat el.

GIEC, creat în 1988, este un organism deschis tuturor ţărilor membre ONU şi are în prezent 195 de state. ”O altă dificultate pentru OMS este coordonarea între marile iniţiative şi marii actori ai sănătăţii mondiale: Fondul mondial de luptă contra SIDA, tuberculozei şi malariei, Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizare (GAVI), organizaţia UNITAID…”, a menţionat Jean-Yves Le Drian.

SUA au suspendat contribuţia la bugetul OMS pe care o acuză că se află sub influenţa Chinei, unde au apărut în Decembrie primele cazuri de infectare cu coronavirus.