Realitatea internationala pe scurt (19 Martie 2020)

Trump a adoptat legea pentru protejarea angajaților americani

Preşedintele american Donald Trump a promulgat legea privind pachetul de ajutoare pentru cei afectaţi de efectele epidemiei de coronavirus, informează dpa, potrivit agerpres. Costurile economice sunt estimate la 100 de miliarde de dolari. Legea, destinată în primul rînd angajaţilor, fusese adoptată atît de Camera Reprezentanţilor, cît şi de Congres. Prevederile asigură testarea gratuită, extind concediile medicale plătite, îmbunătăţesc anumite ajutoare pentru şomaj şi acordă resurse suplimentare programului alimentar pentru cei cu venituri reduse. În Senat au loc negocieri privind măsuri de stimulare a economiei în valoare de 1.000 de miliarde de dolari.

Australia restricționează cumpărarea de medicamente

Autorităţile australiene au introdus Joi restricţii suplimentare privind cumpărarea de medicamente, după ce s-a observat tendinţa populaţiei de a stoca medicamente pe fondul panicii provocate de coronavirus, informează dpa, potrivit agerpres. Paracetamolul şi produsul antiastmatic Ventolin se vor vinde doar cu reţetă şi doar cîte o cutie de persoană, a anunţat adjunctul medicului-şef al ţării, Paul Kelly. El a susţinut că Australia are un sistem bun de depistare a penuriilor de medicamente şi a făcut prin intermediul presei un apel la concetăţeni: „Vă rugăm nu cumpăraţi mai mult decît aveţi nevoie din orice – fie alimente, fie anumite medicamente”. Potrivit lui Kelly, furnizorii din domeniul farmaceutic nu au semnalat lipsa niciunui produs.

David Littleproud, ministrul Agriculturii şi Situaţiilor de Urgenţă, a susţinut că Australia dispune de o aprovizionare suficientă cu alimente proaspete, pe filiere sigure de la producători pînă la raft.

Tesla începe fabricarea de sisteme de ventilaţie pentru bolnavii de coronavirus

Sute de utilizatori ai Twitter au salutat, Joi, oferta lansată de şeful Tesla, Elon Musk, privind fabricarea de sisteme de ventilaţie pentru bolnavii de coronavirus care au dificultăţi de respiraţie, după ce autorităţile americane au lansat un apel la donaţii de măşti respiratorii pentru a depăşi penuria cu care se confruntă, transmite Reuters, potrivit agerpres.

În cursul zilei de Miercuri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că negociază cu China şi cu alte state pentru a contribui la asigurarea necesarului de echipamente medicale în contextul pandemiei de COVID-19. Companiile General Motors şi Ford Motor au anunţat, de asemenea, că sunt implicate în discuţii avansate cu oficiali de la Casa Albă pentru a contribui prin producerea unor echipamente medicale necesare.

Companii precum Foxconn, care produce piese de calculatoare şi telefoane mobile, şi-au modificat o parte din liniile de producţie pentru a fabrica măşti respiratorii şi alte obiecte medicale necesare în contextul pandemiei de COVID-19. Un start-up italian a folosit o imprimantă 3D pentru a produce valve respiratorii pe care a anunţat că le donează spitalelor care au nevoie.

Serviciile de pompe funebre din oraşul italian Bergamo fac faţă cu greu deceselor

Dricurile aşteaptă în linie în faţa porţilor închise ale cimitirului Monumental din Bergamo: oraşul lombard şi regiunea din care face parte sunt cele mai afectate de pandemia de coronavirus din Italia, cu 4.300 de cazuri, relatează AFP, potrivit mediafax. Angajaţii de la pompe funebre şi cei cîţiva apropiaţi ai persoanelor decedate care sunt acolo poartă mască de protecţie, înconjuraţi de o tăcere care pare să se fi abătut asupra întregii ţări, unde numărul morţilor, de circa 3.000, se apropie de numărul deceselor din China.

Camerele mortuare din acest oraş din Nordul Italiei nu mai pot primi toate sicriele, care sunt trimise, prin urmare, direct la cimitir. Victimele pandemiei nu au dreptul la funeralii corespunzătoare, care sunt interzise în Italia, la fel ca celelalte adunări. Persoana decedată primeşte doar o binecuvîntare rapidă.

Erdogan anunţă un set de măsuri în valoare de 15 miliarde de dolari pentru sprijinirea economiei Turciei

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat un set de măsuri în valoare de 100 miliarde lire (15,4 miliarde de dolari) destinat susţinerii economiei Turciei în contextul crizei coronavirusului, informează AFP, scrie agerpres. Printre măsurile anunţate de Erdogan se numără reducerea impozitelor pentru companii, ajutoare financiare pentru gospodăriile cu venituri reduse, pensionari şi persoanele în vîrstă. De asemenea, TVA pentru transporturile aeriene a fost redus de la 18% pînă la 1% pentru o perioadă de trei luni, în ideea de a veni în ajutorul companiei Turkish Airlines, una din cele mai importante companii din Turcia, care în prezent este afectată de anularea zborurilor aeriene, în cadrul măsurilor de limitare a propagării virusului.

„Niciun virus nu este mai puternic decît Turcia, decît unitatea poporului turc şi decît măsurile pe care le luăm şi le vom lua”, a afirmat Erdogan. Preşedintele Turciei a făcut şi un apel către populaţie să menţină la minim contactul cu exteriorul. „Niciunul din cetăţenii noştri nu trebuie să iasă din casă sau să intre în contact cu altcineva decît dacă este absolut necesar”, a declarat Erdogan, estimînd că această izolare voluntară nu ar urma să depăşească trei săptămîni.

China va trimite peste 2 milioane de măşti de protecţie Uniunii Europene

China va trimite peste 2 milioane de măşti de protecţie Uniunii Europene, în timp ce Europa a devenit epicentrul pandemiei de coronavirus, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează AFP, scrie agerpres. Într-un mesaj video pe Twitter, von der Leyen a declarat că premierul chinez Li Keqiang i-a spus la telefon că a fost trimis materialul medical.

Livrarea materialului, aşteptat „în curînd”, va include 2 milioane de măşti chirurgicale, 200.000 de măşti de tip N-95 (de asemenea de protecţie) şi 50.000 de teste pentru coronavirus. În Ianuarie, UE a trimis 50 de tone de echipament medical în China, a amintit Ursula von der Leyen.

Merkel: Germania se confruntă cu cea mai mare provocare de după război

Lupta împotriva noului coronavirus este ”cea mai mare provocare” pe care a cunoscut-o Germania după Al Doilea Război Mondial, a declarat Angela Merkel într-un mesaj televizat către naţiune, o premieră pentru şefa Executivului german aflată la al patrulea mandat, gest la care ea nu a recurs nici măcar în timpul crizei financiare din 2008-2009, transmite AFP, scrie agerpres.

”De la Reunificarea germană, nu, de la al Doilea Război Mondial nu a mai existat pentru ţara noastră o provocare ce să depindă atît de mult de solidaritatea noastră comună”, a subliniat Merkel. Merkel a lansat ”un apel” la respectarea regulilor de distanţare socială în Germania, unde însă măsuri ferme de izolare a cetăţenilor nu au fost deocamdată decise de autorităţi, spre deosebire de Italia, Spania sau Franţa. De asemenea, Merkel a criticat cumpărăturile masive observate în supermarketuri. În Germania erau confirmate Miercuri 11.973 de cazuri de COVID-19 şi 28 de decese, fiind a treia ţară europeană, după Italia şi Spania, în ordinea numărului de infectări cu coronavirus.

Peste 3.000 de cazuri de coronavirus în Elveţia

Numărul persoanelor testate pozitiv cu noul coronavirus a crescut la 3.028 în Elveţia şi Liechtenstein, iar 21 de persoane au murit în total, a anunţat Miercuri Oficiul Federal elveţian al Sănătăţii Publice, (OFSP); relatează Reuters, scrie news.ro. Dintre cele peste 3.000 de cazuri, 2.772 sunt confirmate, iar celelalte 256 sunt în curs de analiză după un prim rezultat pozitiv, a precizat OFSP, care a insistat asupra unei creşteri”rapide” a numărului persoanelor contaminate. Din cauza răspîndirii noului coronavirus, Elveţia a anunţat Miercuri anularea unui referendum programat la 17 Mai, cînd cetăţenii erau chemaţi la urne să se pronunţe asupra un proiect iniţiat de către Uniunea Democratică de Centru (UDC) cu privire la o abolire a Acordului liberei circulaţii a persoanelor cu Uniunea Europeană (UE).

Teama de COVID-19, extrem de profitabilă pentru infractorii cibernetici

Izolarea la domiciliu a milioane de angajaţi din întreaga lume, nevoiţi să lucreze de acasă pentru a limita răspîndirea coronavirusului, conduce la un număr fără precedent de atacuri cibernetice şi de tentative de intruziune digitală, potrivit experţilor în securitate informatică, relatează AFP, potrivit agerpres.

Pandemia a creat un mediu ideal pentru hackeri, în contextul în care extrem de mulţi angajaţi lucrează în condiţii mai puţin familiare şi mai puţin securizate şi vor să obţină informaţii despre coronavirus şi despre noile reguli de organizare introduse. Acest lucru a deschis uşa pentru actori rău intenţionaţi care au recurs la tehnici de phishing prin e-mail sau de manipulare psihologică (social engineering) pentru a avea acces sau pentru a sustrage informaţii sensibile.

Cînd cineva lucrează de acasă, ameninţarea este similară cu cea care există într-un aeroport sau într-o cafenea Starbucks. Milioane de persoane care încearcă să se adapteze la acest nou mediu nu sunt pregătite de telemuncă. Hackerii profită de fricile generate de COVID-19 pentru a-i determina pe utilizatori să acceseze ataşamente sau linkuri rău intenţionate. Ei profită de registrul emoţiilor cu pagini de internet false de finanţare participativă pentru persoane afectate de coronavirus.

Organizaţiile de sănătate sunt în mod special vulnerabile la anumite tehnici, cum sunt viruşii de tip ransomware, deoarece ele sunt mai puţin susceptibile să îşi închidă sistemele refuzînd să plătească.

Putin califică drept ridicole încercările de a pune sub semnul întrebării rezultatele referendumului din Crimeea

Încercările de a pune sub semnul îndoielii alegerea conştientă a locuitorilor Crimeii în favoarea dezlipirii de Ucraina şi reunificării cu Federaţia Rusă sunt ridicole, a declarat Preşedintele rus Vladimir Putin, citat de TASS, în cadrul unei vizite efectuată Miercuri în peninsulă, exact în ziua în care se împlinesc şase ani de la anexarea Crimeii de către Rusia, conform EFE, scrie agerpres. Putin a numit drept „istorică” semnarea acordului privind reunificarea Crimeii cu Rusia la 18 Martie 2014, după referendumul organizat cu două zile mai devreme, la 16 Martie 2014, în peninsulă, la care 96,77 % dintre participanţi s-au pronunţat pentru alipirea Crimeii la Rusia. Acest referendum nu a fost recunoscut de către Kiev şi Occident.

Conform sondajelor, peste 90% dintre locuitorii Crimeii consideră pozitivă apartenenţa la Rusia, în special datorită îmbunătăţirii nivelului de trai, a infrastructurilor şi a stabilităţii politice. Ministerul de Externe al Rusiei a declarat Miercuri că tentativele de izolare a Crimeii eşuează din ce în ce mai mult şi a lansat un apel către comunitatea internaţională să accepte ideea apartenenţei Crimeii la Rusia ca pe un fapt împlinit.