Realitatea internationala pe scurt (17 Martie 2020)

Comisia Europeană propune restricţionarea călătoriilor non-esenţiale spre Uniunea Europeană

Comisia Europeană a propus Luni restricţionarea călătorilor non-esenţiale spre Uniunea Europeană pentru o perioadă iniţială de 30 de zile, în contextul în care Europa a devenit noul epicentru al pandemiei cu noul coronavirus, transmit AFP şi Reuters, scrie agerpres. ”Cu cît vor exista mai puţine călătorii, cu atît mai bine vom putea limita răspîndirea virusului”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o postare video pe Twitter, apoi într-o conferinţă de presă la Bruxelles după o videoconferinţă cu liderii G7. Propunerea va trebui aprobată de şefii de stat sau de guvern ai statelor membre.

Federaţia croato-musulmană din Bosnia declară STARE de DEZASTRU

Autorităţile Federaţiei croato-musulmane, entitate a Bosniei-Herţegovina, au declarat luni stare de dezastru, care le va permite să introducă măsuri de urgenţă pentru a opri răspîndirea coronavirusului, a anunţat prim-ministrul Fadil Novalic, transmite Reuters, potrivit agerpres. Bosnia a raportat pînă acum 24 de cazuri de infectare, dintre care 20 în cealaltă entitate autonomă bosniacă, Republica Srpska. Capitala de facto a Republicii Srpska, Banja Luka, aflată în centrul epidemiei, şi alte cîteva oraşe au închis de Luni toate barurile, restaurantele şi magazinele, cu excepţia celor alimentare, timp de o săptămînă.

Elveţia declară STARE DE URGENȚĂ

Guvernul elveţian a declarat Luni stare de urgenţă pe teritoriul ţării şi a anunţat un nou set de măsuri pentru a opri răspîndirea epidemiei de coronavirus, transmite dpa şi Reuters, scrie agerpres. Urmînd exemplul unor ţări ca Italia, Spania sau Austria, majoritatea magazinelor, restaurantele, spaţiile publice se vor închide de la miezul nopţii şi pînă pe 16 Aprilie, a anunţat Preşedinta Simonetta Sommaruga într-o conferinţă de presă la Berna. ”Nu vă vom lăsa singuri. Vom avea grijă de voi”, a adăugat ea, adresîndu-se compatrioţilor. Nu sunt interzise deplasările, dar cetăţenilor li se cere să păstreze o distanţă unii faţă de alţii, iar persoanele vîrstnice sunt rugate să rămînă acasă. De asemenea, a fost anunţată mobilizarea a 8.000 de militari. Luni, în Elveţia erau confirmat 2.330 de cazuri de infectare şi 14 decese.

Trump: SUA vor ieşi mai puternice din criza coronavirusului

Preşedintele american Donald Trump afirmă că Statele Unite vor ieşi mai puternice din criza coronavirusului, în timpul ce numărul cazurilor creşte exponenţial în ţară, relatează DPA, potrivit agerpres. „Toată lumea este unită şi lucrează intens. E frumos să vedem acest lucru. Îşi iubesc măreaţa noastră ţară. Vom ieşi mai puternici decît oricînd!”, a scris el pe Twitter.

Trump se confruntă cu critici puternice din cauza lipsei de teste pentru coronavirus şi pentru că a minimalizat epidemia în primele zile ale acesteia. Administraţia a promis să intensifice campania de testare. Cel puţin 65 de persoane au murit din cauza COVID-19 în SUA, unde au fost confirmate circa 3.500 de cazuri de îmbolnăvire, conform diferitelor bilanţuri din statele americane adunate de CNN. Între timp, Armata SUA a anunţat, tot Luni, că a oprit deplasarea de personal şi echipamente spre Europa pentru un exerciţiu militar, din cauza epidemiei de coronavirus, potrivit Reuters. Exerciţiul, cunoscut sub denumirea de Defender-Europe 20, fusese deja redus în amploare, iar Armata SUA a luat o măsură suplimentară de protecţie, care a fost anunţată Luni. „Sănătatea, siguranţa şi disponibilitatea Armatei, civililor şi membrilor familiilor noastre sunt principala noastră preocupare”, se arată într-un comunicat al forţelor armate americane.

Gantz, desemnat din nou premier al Israelului

Preşedintele israelian, Reuven Rivlin, l-a desemnat din nou, Luni după-amiază, pe Benjamin Gantz, liderul alianţei Albastru & Alb (centru), pentru postul de prim-ministru al Israelului, scrie mediafax. Preşedintele Reuven Rivlin a îndemnat toate partidele politice să îl ajute pe Benny Gantz, liderul alianţei de centru Albastru & Alb, să formeze noului Guvern al Israelului, informează site-ului Ynetnews.com. „Nu este posibil un nou scrutin parlamentar, astfel că sunt în mîinile dumneavoastră cheile pentru formarea noului Guvern al Israelului. De asemenea, deputaţii tuturor partidelor trebuie să contribuie”, a declarat Reuven Rivlin. Benjamin Gantz a anunţat, după o serie de negocieri politice, că a reuşit obţinerea susţinerii necesare de 61 de voturi în Knesset pentru instalarea noului Guvern al Israelului.

Moscova interzice evenimentele în aer liber şi închide şcolile pînă la 10 Aprilie

Moscova a interzis Luni toate evenimentele în aer liber şi a limitat evenimentele publice din interior la maxim 50 de persoane pînă la 10 Aprilie, a anunţat primarul capitalei Rusiei, Serghei Sobianin, pe site-ul său personal, în contextul răspîndirii noului coronavirus, relatează Reuters şi DPA, scrie agerpres. Sobianin a mai precizat că toate şcolile publice din oraş vor fi închise între 12 Martie şi 12 Aprilie. Deşi transportul public va continua să funcţioneze, pasagerii nu vor mai putea cumpăra bilete direct de la şoferii de autobuz, se mai arată în anunţ. În momentul în care Sobianin a publicat ordinul, în Rusia erau înregistrate circa 100 de cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus, majoritatea dintre ele în Moscova. Nici un deces nu a fost înregistrat în Rusia.

Curtea Constituţională a Rusiei aprobă reforma lui Putin

Curtea Constituţională a Rusiei a aprobat Luni ampla reformă constituţională iniţiată de Preşedintele Vladimir Putin, care îi conferă, între altele, dreptul la două mandate suplimentare prezidenţiale după încheierea actualului mandat în 2024, potrivit AFP, Reuters şi DPA, potrivit agerpres. Instanţa supremă a publicat pe site-ul său de internet hotărîrea prin care consideră că modificările propuse de Preşedintele rus la textul Constituţiei sunt în conformitate cu legea. Curtea a adăugat că a trimis această decizie Kremlinului.

Putin, în vîrstă de 67 de ani, se află la putere în calitate de Preşedinte şi ca premier de două decenii. Astfel, Putin este liderul cel mai longeviv după Iosif Stalin, comentează DPA. Amendamentele la Legea fundamentală a ţării, pe care Putin le-a semnat deja, dar care nu au încă efect, sunt în conformitate cu dreptul constituţional în vigoare, concluzionează Curtea. Constituţia permite în prezent Preşedintelui efectuarea a două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că Putin ar trebui să se retragă de la putere peste patru ani, la finalul actualului mandat de şase ani, început în 2018. Noua stipulare reduce la zero numărul mandatelor pe care le-a avut pînă acum şi îi permite să fie ales pentru altele două (de cîte şase ani), pînă în 2036. Textul mai trebuie definitiv aprobat în cadrul unui „vot popular” prevăzut pentru 22 Aprilie. În pofida îngrijorărilor legate de pandemia de coronavirus, această dată este pentru moment menţinută, potrivit AFP.

Rusia utilizează mijloace de război electronic împotriva navelor NATO care se apropie de Crimeea

Navele Alianţei Nord-Atlantice care se apropie de graniţele maritime ale Rusiei în Marea Neagră în zona Crimeii sunt practic în imposibilitate de a efectua operaţiuni de recunoaştere din cauza măsurilor de contracarare a Armatei ruse prin mijloace de război electronic (EW – Electronic Warfare), a declarat Luni pentru agenţia de presă RIA Novosti, sub rezerva anonimatului, o sursă din structurile de forţă din regiune, scrie agerpres. Referitor la „activitatea de recunoaştere a navelor NATO”, interlocutorul agenţiei ruse de presă a spus că aceasta ar fi o „tentativă de a se pătrunde în reţelele de comunicaţii şi digitale” ruseşti. Noile mijloace de război electronic ale Rusiei sunt testate în condiţii reale de contracarare, conform sursei. „În consecinţă, navele NATO pleacă fără să-şi atingă obiectivul”, a declarat sursa RIA Novosti.

Rusia a instalat în 2017 în Crimeea sistemul EW „Murmansk-BN”, care poate bruia comunicaţiile radio pe o distanţă variind de la 3.000 la 5.000 de kilometri, iar în cazul unui semnal bun, chiar pînă la 8.000 km, notează portalul Gazeta.ru. Este un sistem automat de interferenţe radio pentru liniile de comunicaţii pe unde scurte, utilizat pentru a perturba funcţionarea echipamentelor militare de la bordul navelor. Această tehnologie de importanţă strategică a început să fie studiată încă în anii ’60 de URSS, dar Rusia a reuşit construirea unui prototip abia în 2015. El a fost testat de Flota rusă a Nordului, iar, în 2016, sistemul EW „Murmansk-BN” a devenit operaţional.

Potrivit sursei RIA Novosti, mijloacele EW paralizează nu doar echipamentele de recunoaştere de pe navele Alianţei, ci bulversează şi parametrii sistemelor de navigaţie ale acestora, care afişează coordonate false, dezorientînd echipajele. În ultimii ani, navele Alianţei Nord-Atlantice au început să se apropie mai des de graniţele Rusiei în Marea Neagră în cadrul planului de combatere a „ameninţării ruse”, afirmă RIA Novosti. În plus, avioane occidentale efectuează cu regularitate operaţiuni de recunoaştere în apropierea frontierelor ruse, putînd fi „văzute în zona Crimeii şi a regiunii Krasnodar, în Marea Baltică şi în apropierea bazelor ruseşti din Siria”, conform aceleiaşi agenţii.

Ministerul rus al Apărării a cerut nu o dată comandamentului american să pună capăt acestor activităţi de recunoaştere, dar Pentagonul refuză să dea curs solicitării, mai notează RIA Novosti. După cum au declarat surse ale concernului rusesc „Tehnologii radioelectronice” pentru Gazeta.ru, complexul EW ar fi capabil să bruieze semnalul Sistemului global de comunicaţii pe unde scurte al SUA, prin care sunt coordonate comunicaţiile tuturor organismelor de comandă militare americane şi ale aliaţilor lor din NATO.

Migranţii de la frontiera turco-greacă încep să se retragă

Miile de migranţi care au instalat tabere pe teritoriul turc la frontiera cu Grecia, în speranţa că vor ajunge în state din UE după ce Preşedintele Erdogan le-a deschis graniţele către Europa, au început să părăsească zona, au confirmat Luni surse ale Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (OIM), relatează agenţia EFE, scrie agerpres. ”Sute de migranţi au părăsit zona de frontieră în ultimele zile. Cîteva mii au rămas în continuare în zonă şi probabil vor rămîne pentru a aştepta rezultatul viitoarei reuniuni între Turcia şi UE, prevăzută pentru luna aceasta”, au semnalat reprezentanţii OIM.

Martori din zona de frontieră au spus agenţiei EFE că deşi încă există tabăra de la punctul de frontieră Pazarkule, nu au mai observat refugiaţi de-a lungul rîului Evros, care delimitează frontiera turco-greacă la Sud de oraşul Edirne. Numeroşi migranţi care aşteptau la graniţă să pătrundă în Grecia au revenit cu autobuzele la Istanbul sau în alte oraşe ale Turciei, unde s-au instalat în ultimii ani. Surse ale Poliţiei greceşti au declarat că în ultimele zile s-au înregistrat puţine confruntări la graniţă cu migranţii şi nu s-au mai operat arestări printre aceştia.

Turcia a acuzat Grecia că în astfel de confruntări au fost ucişi trei migranţi şi 213 răniţi, în timp ce Guvernul de la Atena a negat că intervenţia Poliţiei greceşti ar fi provocat aceste decese. Dar, tot Luni, o fetiţă în vîrstă de 6 sau 7 ani a murit în urma unui incendiu în tabăra de refugiaţi Moria din insula grecească Lesbos, potrivit Reuters. Incendiul a distrus două containere folosite ca spaţii de cazare, precum şi mai multe corturi. Cauza incendiului nu este deocamdată cunoscută. Cu o capacitate de numai 3.000 de locuri, în tabăra Moria se află circa 19.400 de persoane.

20 de persoane judecate în Franța pentru atentatele din 13 Noiembrie 2015

Douăzeci de persoane au fost trimise în judecată în Franţa pentru atentatele de la 13 Noiembrie 2015 de la Paris şi Saint-Denis, soldate cu 130 de morţi şi 350 de răniţi, a anunţat Luni Parchetul Naţional Antiterorist, după patru ani de anchetă cu multiple ramificaţii, relatează AFP, potrivit agerpres. Între cei 20 se numără cetăţeanul franco-belgian Salah Abdeslam, singurul membru rămas în viaţă din comandourile care au acţionat la 13 Noiembrie, şi şase indivizi vizaţi de mandate de arestare internaţionale, între care Osama Atar şi fraţii Clain, toţi trei consideraţi morţi. Belgianul Atar este suspectat că a planificat atentatele cînd se afla în Siria.

Ordonanţa de punere sub acuzare, un document de 348 de pagini – fără anexe – semnat la 16 Martie, poate face obiectul unui apel, ceea ce nu ar urma să întîrzie procesul, prevăzut să înceapă în Ianuarie 2021 şi să dureze şase luni. Calendarul judiciar a fost însă pus sub semnul incertitudinii de noul coronavirus, ministrul Justiţiei, Nicole Belloubet, ordonînd Duminică închiderea tuturor Tribunalelor, a căror activitate va fi restrînsă la litigiile „esenţiale”.

La 13 Noiembrie 2015, trei comandouri formate din nouă oameni au atacat în mai multe puncte Capitala franceză – sala de concerte Bataclan, mai multe terase şi restaurante din centrul Parisului şi zona Stade de France, de la Saint-Denis (la Nord de Paris). În atacurile coordonate au murit 130 de persoane, iar cel puţin 350 au fost rănite.

Salah Abdeslam, arestat pe 18 Martie 2016, la Bruxelles, este suspectat că a transportat dinspre Europa Centrală zece membri ai celulei teroriste care a organizat aceste atacuri, dar şi atentatele din 22 Martie 2016 de la aeroportul Zaventem şi staţia de metrou Maelbeek din Bruxelles, soldate cu uciderea a 32 de persoane.

Spitalele franceze riscă să ajungă la saturaţie, întrucît numărul cazurilor de coronavirus se dublează la fiecare trei zile

Autorităţile sanitare franceze au lansat un semnal de alarmă asupra situaţiei ”foarte îngrijorătoare” generate de creşterea exponenţială a numărului cazurilor de infectare cu coronavirus, care se dublează la fiecare trei zile şi riscă să conducă la o saturare a spitalelor, consemnează agenţia EFE, scrie agerpres. ”Evoluţia epidemiei în Franţa este foarte îngrijorătoare. Se înrăutăţeşte rapid. Este o epidemie foarte rapidă. Vedem că numărul cazurilor acum se dublează la fiecare trei zile”, a avertizat la postul France Inter responsabilul francez pentru sistemul de sănătate Jerome Salomon.

Vorbind despre imaginile cu parcuri şi străzi pline de lume, inclusiv la Paris, văzute la sfîrşitul săptămînii trecute, el a insistat că ”francezii trebuie să înţeleagă un lucru pe care probabil nu l-am explicat suficient, şi anume că noi toţi putem transmite virusul fără să ştim”. Jerome Salomon a amintit că personalul medical francez a lansat ”un strigăt de alarmă, un strigăt de alertă”, cerîndu-le francezilor ajutor pentru a limita creşterea numărului îmbolnăvirilor, întrucît ”putem ajunge foarte rapid la saturarea” spitalelor. Conform datelor de Luni, Franţa avea 5.423 cazuri confirmate de infectare cu coronavirus, cu peste 900 mai multe faţă de ziua precedentă, şi 127 de decese provocate de COVID-19, dintre care 36 în ultimele 24 de ore. Peste 400 de pacienţi spitalizaţi sunt în stare gravă.

Finlanda declară stare de urgenţă din cauza epidemiei de coronavirus

Finlanda declară stare de urgenţă pentru a lupta împotriva epidemiei de coronavirus, urmînd ca şcolile să fie închise, iar vizitele la căminele pentru vîrstnici şi deplasările la instituţii să fie interzise, transmite dpa, scrie agerpres. Prim-ministrul Sanna Marin a declarat că programul în 19 puncte, ce va fi aprobat oficial va permite şi închiderea imediată a frontierelor dacă va fi necesar, urmînd să mai intre în ţară doar cetăţenii finlandezi care revin în ţară, precum şi transporturile de bunuri şi medicamente. Şcolile şi universităţile vor rămîne închise de Miercuri şi pînă la 13 Aprilie. Adunările publice vor fi limitate la cel mult 10 persoane, iar instituţiile culturale, sportive şi centrele pentru tineret vor fi şi ele închise.

01.05.24 - 00:04
01.05.24 - 00:12
01.05.24 - 00:11
02.05.24 - 01:12
02.05.24 - 13:35
02.05.24 - 01:15
02.05.24 - 13:34
02.05.24 - 13:32
02.05.24 - 13:33
02.05.24 - 13:37
03.05.24 - 00:29
03.05.24 - 12:22
01.05.24 - 00:07
01.05.24 - 00:06
03.05.24 - 12:37