Atac armat rasist la un supermarket din Buffalo soldat cu zece morţi

Un tînăr alb înarmat a deschis focul Sîmbătă într-un supermarket din Buffalo, statul New York, şi a omorît 10 persoane, majoritatea afro-americani, FBI-ul anunţînd că investighează o crimă rasistă în acest caz, relatează AFP, potrivit agerpres. 

Ucigaşul a fost arestat imediat la faţa locului, iniţial urmărit penal pentru ”crimă cu premeditare” şi închis. Este vorba despre un tînăr de 18 ani care avea o vestă antiglonţ, o cască şi o cameră pentru a-şi transmite crima în direct pe internet, au anunţat Poliţia locală şi autorităţile judiciare. Şeful Poliţiei din Buffalo, Joseph Gramaglia, a declarat că ”zece persoane au fost ucise” şi alte trei au fost rănite. Unsprezece erau de culoare şi doi erau albi, într-un cartier cu populaţie majoritar afro-americană din Buffalo. Atacatorul a început să-şi transmită crima pe platforma Twitch, care s-a declarat ”devastată” şi a promis ”toleranţă zero faţă de orice formă de violenţă”. Reţeaua de socializare a dat asigurări, într-un comunicat de presă, că conţinutul a fost şters ”la două minute” după începerea difuzării şi contul atacatorului a fost ”suspendat definitiv”.

38 de Ambasade şi-au reluat activitatea la Kiev

38 de Ambasade şi-au reluat activitatea în Capitala Ucrainei, Kiev, după o perioadă de pauză cauzată de ofensiva militară a Rusiei, informează ukrinform.net, scrie news.ro.

Şi-au reluat activitatea la Kiev Ambasadele din Turkmenistan, Italia, Polonia, Slovenia, Georgia, Liban, Letonia, România, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie, Lituania, Moldova, Uzbekistan, Olanda, Croaţia, Canada, Palestina, Azerbaidjan, Tadjikistan, Kazahstan, Suedia, Danemarca, Cipru, Ungaria, Austria, Cehia, Turcia, Armenia, Germania, Grecia, Iran, Kîrgîzstan, Franţa şi Estonia, precum şi cele ale Sfîntului Scaun, ONU şi Uniunii Europene. 

Portugalia a blocat vînzarea unei vile în valoare de 10 milioane de euro a oligarhului rus Abramovici

Portugalia a blocat vînzarea unei vile în valoare de 10 milioane de euro care îi aparţine miliardarului rus Roman Abramovici, notează jurnalul Publico, citat de The Guardian, scrie news.ro.

Abramovici ar fi încercat să vîndă proprietatea din Algarve cu 15 zile înainte de startul invaziei Ucrainei de către Rusia, prin intermediul firmei Millhouse Views LLC din Delaware. Documentele au fost îngheţate la 25 Martie. Cea care a alertat autorităţile a fost banca portugheză Caixa Geral de Depositos. Roman Abramovici se numără printre ruşii sancţionaţi de Marea Britanie, Uniunea Europeană şi Elveţia pentru legăturile cu preşedintele rus Vladimir Putin. El a primit anul trecut cetăţenia portugheză.

Ministerul britanic al Apărării: Planurile politice ale Rusiei în Ucraina au eșuat

Faptul că nu a reușit să impună o conducere pro-rusă decît într-un singur oraș ucrainean, Herson, arată eșecul Rusiei de a face progrese în ceea ce privește obiectivele sale politice în Ucraina, potrivit Ministerului britanic al Apărării, informează mediafax.

În ultima sa informare, citată de BBC, Ministerul britanic al Apărării afirmă că administrația militaro-civilă impusă de Rusia în Herson a anunțat că va cere ca regiunea să fie inclusă în Rusia prin organizarea unui referendum. Conform Ministerului, dacă un astfel de referendum va avea loc, Rusia „aproape sigur va manipula rezultatele pentru a arăta o majoritate clară în favoarea părăsirii Ucrainei”. Cu toate acestea, faptul că Rusia a reușit să impună o conducere locală pro-rusă doar într-un singur oraș ucrainean, adaugă raportul, evidențiază eșecul planului său inițial de a plasa „majoritatea regiunilor din Ucraina sub o autoritate pro-rusă pe termen lung”.

Turcia ”nu închide ușa” intrării Suediei și Finlandei în NATO

Ibrahim Kalin, consilierul Președintelui Turciei, Tayyip Erdogan, afirmă că țara sa „nu închide ușa” aderării Finlandei și Suediei la NATO, informează mediafax. El a declarat că acestea ridică problema „ca o chestiune de securitate națională” pentru Turcia, din cauza prezenței „multor organizații teroriste” în țările nordice. Vorbind pentru Reuters, Kalin a indicat Stockholm ca fiind o zonă cu probleme deosebite.

Anterior, Vineri, 13 Mai,Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că nu este posibil ca Turcia să susțină aderarea Finlandei și Suediei la NATO, susținînd că acestea găzduiesc „numeroase organizații teroriste”, după cum au relatat Reuters și Bloomberg.

Marea Britanie amînă cu un an noile reglementări care interzic promovarea alimentelor bogate în zahăr, sare sau grăsimi

Marea Britanie va amîna cu un an noile reglementări care interzic promovarea ofertelor de cumpărare a alimentelor şi băuturilor bogate în zahăr, sare sau grăsimi, Guvernul britanic afirmînd că este nevoie de mai mult timp, avînd în vedere criza declanşată pe fondul creşterii costului vieţii, relatează Reuters, potrivit agerpres. Interzicerea ofertelor, inclusiv a celor de genul „cumpăraţi unul, primiţi unul gratuit”, „3 la preţ de 2”, şi restricţiile privind reumplerile gratuite pentru băuturile răcoritoare, urmau să intre în vigoare în luna Octombrie 2022. Amînarea lor a provocat nemulţumirea militanţilor împotriva obezităţii.

Economiile la nivel mondial au fost afectate de preţurile mai mari decît era aşteptat la energie şi bunuri, parţial din cauza războiului din Ucraina, ceea ce a condus la o creştere a costurilor în lanţurile de aprovizionare care afectează atît companiile, cît şi consumatorii. Guvernul a mai anunţat că noile reguli care interzic reclamele la posturile de televiziune înainte de ora 21:00 la ofertele la produsele bogate în grăsimi, sare sau zahăr, şi reclamele plătite online, vor fi, de asemenea, amînate timp de un an, adică nu vor intra în vigoare pînă în Ianuarie 2024.

G7 NU va recunoaşte niciodată frontierele pe care Rusia a încercat să le schimbe prin intervenţia sa militară în Ucraina

Miniştrii de Externe din G7, grupul celor mai industrializate economii ale lumii, cer continuarea presiunilor economice asupra Rusiei, prin izolarea pe plan internaţional, înarmarea Ucrainei şi sunt împotriva recunoaşterii frontierelor impuse prin forţă de ruşi, transmit agenţiile internaţionale de presă, potrivit agerpres.  

Reuniţi la Wangels, în landul Schleswig-Holstein din Nordul Germaniei, şefii diplomaţiilor din G7 au adoptat o declaraţie în care arată: „Nu vom recunoaşte niciodată frontierele pe care Rusia a încercat să le schimbe prin intervenţia sa militară” în Ucraina. „Ne reafirmăm hotărîrea de a duce mai departe presiunile economice şi politice asupra Rusiei, continuînd să acţionăm uniţi”, au mai comunicat miniştrii în document. „Vom continua asistenţa militară şi de apărare în curs pentru Ucraina atîta timp cît este necesar”, s-au angajat înalţii oficiali. Consemnînd că atacul Rusiei împotriva Ucrainei a fost neprovocat şi că ucrainenii sunt în legitimă apărare, ei au cerut Chinei să nu sprijine Rusia prin subminarea sancţiunilor economice internaţionale. Totodată, ei au făcut un nou apel la Belarus „să înceteze facilitarea intervenţiei Rusiei şi să îşi respecte angajamentele internaţionale”.

Peste 700.000 de refugiaţi din Ucraina, înregistraţi pînă acum în Germania

În Germania au fost înregistraţi pînă acum peste 700.000 de refugiaţi din Ucraina, arată date ale Ministerului de Interne de la Berlin publicate de săptămînalul Welt am Sonntag, preluat de Reuters, potrivit agerpres. 

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 Februarie, pînă în 11 Mai, în Registrul Central al Străinilor (AZR) au fost înregistraţi 727.205 străini, din care 93% au cetăţenie ucraineană. Publicaţia citată apreciază că un număr semnificativ dintre refugiaţi s-au mutat între timp în alte ţări europene ori s-au întors în Ucraina. Circa 40% din refugiaţii ucraineni erau minori, iar 81% din adulţi erau femei, mai adaugă aceeaşi sursă. Ministrul german de Interne, Nancy Faeser, a declarat că ritmul sosirilor de refugiaţi din Ucraina este în scădere. În acelaşi timp, arată Faeser, circa 20.000 de refugiaţi ucraineni, inclusiv unii care ajunseseră pînă în Germania, se întorc în fiecare zi în ţara lor, prin Polonia. Ucrainenii primesc automat drept de şedere în Germania, fără viză, reaminteşte dpa.

India interzice exporturile de grîu

India a anunţat că interzice exporturile de grîu, la numai cîteva zile după ce preconiza un nivel record al livrărilor anul acesta, transmite Reuters, potrivit agerpres. Măsura luată din cauza caniculei care a afectat recolta ar putea duce la o scumpire a grîului pe plan mondial, după ce piaţa internă a înregistrat deja cotaţii fără precedent, pînă la 322,71 dolari tona. Un dealer din New Delhi a apreciat că producţia naţională va fi anul acesta de 100 de milioane de tone, sub aşteptări, iar achiziţiile de grîu ale Guvernului indian au scăzut cu peste 50%.

Achizitorii internaţionali contau pe exporturile din India, al doilea mare producător de grîu din lume, deoarece resursele din zona Mării Negre au scăzut puternic în urma invaziei ruse în Ucraina. Înainte de interdicţie, India conta pe exportul a 10 milioane de tone de grîu în anul fiscal început la 1 Aprilie. Reuters apreciază că deficitul de grîu de pe pieţele internaţionale va afecta în primul rînd consumatorii săraci din Africa şi Asia.

Noul Președinte al Ungariei în dezacord cu premierul Orban privitor la Putin?

Președintele Ungariei, Katalin Novak, a condamnat, Sîmbătă, în cadrul ceremoniei de învestire, invazia Rusiei în Ucraina și a declarat că prima sa călătorie o va face în Polonia, într-un gest de refacere a relațiilor cu Varșovia, potrivit Reuters, informează mediafax. Refuzul Ungariei de a trimite transporturi de arme în Ucraina vecină și opoziția sa față de un embargou planificat de Uniunea Europeană asupra importurilor de petrol rusesc au cîntărit asupra relațiilor dintre Budapesta și Varșovia, ale căror două Guverne naționaliste au fost aliate de mult timp în UE.

„Marți, 17 Mai, mă voi deplasa la Varșovia pentru a mă întîlni cu Președintele poporului polonez. Domnule Președinte, dragă Andrzej (Duda), vă mulțumesc pentru oportunitatea de a discuta așa cum se cuvine între prieteni!”, a spus Novak în discursul său. „Condamnăm agresiunea lui Putin, invazia armată a unui stat suveran. Spunem veșnic nu oricărui efort care vizează restaurarea Uniunii Sovietice”, a adăugat ea.

Ea a spus că războiul din Ucraina a fost, de asemenea, „purtat împotriva noastră, maghiarii iubitori de pace”, adăugînd că Ungaria a cerut să fie investigate și pedepsite crimele de război. Orban a condamnat atacul Rusiei asupra Ucrainei, dar a evitat criticile personale la adresa președintelui Vladimir Putin și s-a opus cu fermitate oricăror sancțiuni împotriva energiei rusești.