Administraţia Trump vrea măsuri locale agresive împotriva Covid-19

Administraţia Preşedintelui american Donald Trump va cere statelor şi consiliilor locale din SUA să adopte măsuri agresive împotriva noului coronavirus Covid-19, a anunțat secretarul pentru sănătate Alex Azar, relatează Reuters. La rîndul său, ministrul Finanţelor Steven Mnuchin a evocat reduceri fiscale pentru companiile mici şi mijlocii, potrivit agerpres. Azar a subliniat totodată pe canalul Fox News că responsabilii federali cooperează cu oficialii din statele cele mai grav afectate pînă acum, între care Washington, New York, Massachusetts şi Florida, în contextul în care guvernatorul New Yorkului, Andrew Cuomo – care a decis să desfăşoare Garda naţională pentru a ţine sub control un focar local –, a susţinut că oficialii federali au lăsat statele să se descurce singure.

Responsabili din administraţiile de state şi locale s-au plîns de asemenea că problemele la nivel federal legate de dezvoltarea capacităţilor de testare pentru noul virus le-au afectat propria capacitate de gestionare a epidemiei. Andrew Cuomo a menţionat Miercuri pe MSNBC că statul său îşi extinde „agresiv” capacităţile de testare, inclusiv prin implementarea de facilităţi de testare mobile, cum sunt şi în alte ţări. „Vorbim fie de testare în masă, fie de carantină în masă şi nu vrem carantină, aşa că va trebui să facem testarea”, a conchis guvernatorul newyorkez. Numărul de cazuri de contaminare cu noul coronavirus Covid-19 continuă să crească în SUA, fiind înregistrate peste 1.025 de cazuri în aproape trei sferturi dintre state, conform unui bilanţ realizat de Johns Hopkins University.

Ministrul Finanţelor, Steven Mnuchin, a asigurat, la rîndul său, Miercuri, în Congres că Administraţia Trump are în vedere mai multe măsuri temporare pentru a atenua impactul economic al Covid-19, între care scăderi de impozite. „Trebuie să ajutăm întreprinderile mici şi mijlocii şi anumite industrii”, a spus Mnuchin într-o comisie a Camerei reprezentanţilor.

Afganistanul începe eliberarea deţinuţilor talibani

Preşedintele Afganistanului, Mohammad Ashraf Ghani, a semnat un decret pentru eliberarea condiţionată a deţinuţilor talibani. Conform unui anunţ oficial preluat de Xinhua, primii 1.500 de talibani vor fi eliberaţi într-o perioadă de 15 zile, începînd de Sîmbătă, scrie agerpres. Decretul prevede că vor fi eliberaţi succesiv 5.000 de prizonieri, care trebuie să se angajeze în prealabil, în scris, că nu se vor întoarce pe cîmpul de luptă, a precizat principalul purtător de cuvînt al Preşedinţiei de la Kabul, Sediq Sediqqi. Tuturor celor puşi în libertate li se vor înregistra datele biometrice.

Ritmul eliberărilor pentru primii 1.500 de talibani va fi de 100 pe zi; se va ţine cont de criterii cum ar fi vîrsta, starea de sănătate şi perioada rămasă de executat din condamnare. Următorii 3.500 de prizonieri din rîndul fundamentaliştilor islamici vor fi eliberaţi pe parcursul negocierilor interne din Afganistan, cîte 500 la fiecare două săptămîni, dacă în perioada respectivă se constată o reducere semnificativă a violenţelor.

Preşedintele Ghani a declarat că se aşteaptă la mai puţine violenţe după măsurile anunţate, astfel încît oamenii să poată resimţi efectele palpabile. Marţi, Zabiullah Mujahid, presupus purtător de cuvînt al talibanilor, a afirmat că s-a trimis Statelor Unite o listă cu 5.000 de deţinuţi, care nu este discutabilă. SUA au încheiat un acord de pace cu talibanii pe 29 Februarie, în Qatar. Guvernele de la Washington şi Kabul au făcut în aceeaşi zi o declaraţie comună. Înţelegerea prevede că trupele americane şi ale coaliţiei internaţionale se vor retrage din Afganistan în 14 luni, iar talibanii vor participa la negocierile de pace intr-afgane.

Harvey Weinstein, condamnat la 23 de ani de închisoare

Fostul producător de la Hollywood Harvey Weinstein a fost condamnat la 23 de ani de închisoare pentru viol și agresiune sexuală, scrie BBC News, potrivit mediafax. Avocaţii lui Harvey Weinstein, găsit vinovat de viol și agresiune sexuală, ceruseră pentru clientul lor pedeapsa minimă, de 5 ani în închisoare. Apărătorii îşi motivează solicitarea prin „căderea monumentală în dizgraţie” deja suferită de clientul lor, notează The Hollywood Reporter. Juraţii au stabilit vinovăţia lui Weinstein în cazul a două capete de acuzare: agresiune sexuală, care atrage condamnare între cinci şi 25 de ani în închisoare, şi viol, pedepsit de la închisoare cu suspendare pînă la 4 ani după gratii, notează CNN. Sentinţa va fi pronunţată miercuri.

Cazul este considerat definitoriu pentru mişcarea globală #MeToo, împotriva hărţuirii sexuale. Analiştii spun că verdictul va influenţa şi viitoarele procese ale unor persoane acuzate de abuzuri sexuale, încurajînd sau descurajînd victimele să raporteze astfel de cazuri. Peste 80 de femei, printre care actriţe precum Angelina Jolie, Salma Hayek şi Gwyneth Paltrow, l-au acuzat pe Harvey Weinstein de hărţuire sexuală, viol sau agresiune, în urma apariţiei, la începutul lunii Octombrie 2017, a unui articol în The New York Times în care erau oferite detalii cu privire la mai multe plîngeri pe numele producătorului de film.

Harvey Weinstein este subiectul mai multor anchete ale poliţiilor din Los Angeles şi Londra. La New York a fost pus sub acuzare pentru prima dată. La începutul lunii Ianuarie, Weinstein a fost pus sub acuzare şi la Los Angeles, pentru violenţe sexuale săvîrşite asupra altor două victime.

OMS: Epidemia de Covid-19 este o pandemie

Epidemia de Covid-19 este o ”pandemie”, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, conform AFP, scrie agerpres. „Am făcut o evaluare, iar situaţia generată de Covid-19 poate fi caracterizată drept pandemie”, a declarat Miercuri Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). „Aceasta este prima pandemie cauzată de un coronavirus”, a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus, potrivit mediafax. „Cuvîntul pandemie nu este unul care să fie folosit uşor ori în mod neglijent. Este un cuvînt care, dacă este folosit greşit, poate cauza temeri fără motiv sau acceptarea neîntemeiată a faptului că lupta s-a sfîrşit, că urmează inevitabil suferinţă şi moarte. Descrierea situaţiei ca fiind pandemie nu modifică evaluarea OMS asupra riscurilor generate de coronavirus. Nu se modifică modul în care OMS acţionează, nu ar trebui să se modifice acţiunile adoptate de ţări”, a subliniat directorul OMS.

Conform celui mai recent bilanţ, numărul infecţiilor cu noul coronavirus a ajuns la 118.000 la nivel mondial, iar peste 4.200 de oameni au murit. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) are criterii stricte pentru definirea unei situaţii de pandemie. În general, se ajunge la această situaţie în cazul epidemiilor răspîndite pe multe continente şi dacă există un grad mare de răspîndire la nivel internaţional şi în comunităţi. În privinţa măsurilor care ar trebui luate într-o astfel de situaţie, unităţile medicale trebuie să fie pregătite pentru un aflux mare de pacienţi, să facă stocuri de medicamente antivirale şi să avertizeze populaţia despre situaţie. De asemenea, oamenii trebuie să asculte sfaturile autorităţilor, să nu iasă din case dacă sunt bolnavi şi să evite locurile aglomerate.

Frontex lansează o acţiune de sprijin pentru Grecia

Primul dintre cei aproximativ 100 de poliţişti de frontieră din state membre ale Uniunii Europene trimişi de Agenţia europeană pentru frontiere şi garda de coastă (Frontex) au sosit în regiunea greacă Evros, a declarat o purtătoare de cuvînt a Frontex, Ewa Moncure, pentru DPA, scrie agerpres. Ceilalţi poliţişti de frontieră sunt în drum spre Grecia. După ce vor primi o scurtă informare privind situaţia actuală, ofiţerii vor fi desfăşuraţi Vineri la graniţa terestră dintre Grecia şi Turcia.

Situaţia rămîne tensionată între Grecia şi Turcia după ce Ankara a anunţat la 28 Februarie că nu va mai împiedica migranţii să intre în Uniunea Europeană. În urma anunţului, mii de persoane s-au masat la frontiera greco-turcă sau au încercat să traverseze Marea Egee spre insulele elene. Poliţia antirevoltă a desfăşurat peste 35.000 de forţe de ordine la graniţa terestră cu Turcia, unde a utilizat gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Forţele omoloage din Turcia au replicat făcînd uz de gaze lacrimogene împotriva poliţiştilor greci. Cele două state se acuză reciproc de dezinformări.

13 judecători slovaci arestaţi pentru corupţie

Poliţia slovacă a arestat Miercuri 13 judecători şi alte cîteva persoane sub suspiciunea de corupţie, în cadrul unei operaţiuni care potrivit media a avut legătură cu asasinarea de acum doi ani a jurnalistului de investigaţie Jan Kuciak, informează DPA şi TASR, scrie agerpres. Omul de afaceri slovac Marian Kocner, în prezent judecat pentru comandarea crimei din Februarie 2018, ar fi mituit de asemenea în mod sistematic ani la rînd mai mulţi magistraţi, cu mult timp încă înainte de asasinarea lui Kuciak. Poliţia a anunţat pe Facebook, fără a da nume, că au fost arestaţi 13 judecători în funcţie, un fost judecător, un avocat, un administrator judiciar şi alte două persoane. Arestările, desfăşurate în cadrul aşa-zisei operaţiuni „Furtuna”, au la bază acuzaţii de corupţie şi abuz în serviciu, periclitarea independenţei şi obstrucţionarea Justiţiei.

Kuciak relatase în detaliu despre afacerile lui Kocner, dar şi despre alte cazuri de corupţie. Asasinarea sa şi a logodnicei sale în 2018 a provocat ample manifestaţii de stradă care l-au împins la demisie pe premierul de la acea vreme, Robert Fico, politicianul dominant în Slovacia de peste un deceniu.

Guvernul britanic înrăutăţeşte prognoza de creştere a economiei în acest an

Ministrul britanic de Finanţe, Rishi Sunak, a actualizat estimările privind evoluţia economiei Regatului Unit în 2020 şi în 2021, cu ocazia prezentării primului buget post-Brexit, transmite Reuters, scrie agerpres. PIB-ul Marii Britanii ar urma să înregistreze o creştere de 1,1% anul acesta şi de 1,8% în 2021, după ce în Martie 2019 Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară (OBR) previziona un avans de 1,4% în 2020 şi de 1,6% în 2021. Prognoza anunţată de Rishi Sunak a fost finalizată înainte de extinderea epidemiei de coronavirus (Covid-19) şi de turbulenţele care au urmat pe pieţele financiare globale.

Economia britanică a crescut cu 1,4% în 2019, după un avans de 1,3% în 2018, o performanţă peste estimările analiştilor. Pe lîngă incertitudinile legate de Brexit, economia a fost afectată de escaladarea tensiunilor comerciale globale.

Rishi Sunak a avertizat că economia se confruntă cu „un impact semnificativ” în urma răspîndirii epidemiei, chiar dacă efectul va fi temporar, şi a anunţat un plan de stimulare fiscală de 30 miliarde de lire sterline (39 miliarde de dolari). „Economia noastră este robustă, finanţele publice sunt solide, serviciile noastre publice sunt bine pregătite. Voi face orice este necesar pentru a sprijini economia”, a declarat ministrul britanic de Finanţe în Parlamentul de la Londra. Aceasta a anunţat măsuri pentru sprijinirea companiilor care se confruntă cu probleme financiare, suspendarea sau întîrzierea achitării unor taxe.

Şi Banca Angliei (BoE) a anunţat o reducere surprinzătoare a dobînzii de politică monetară cu o jumătate de punct procentual, în încercarea de a proteja economia britanică de efectele negative provocate de epidemie. Membrii comitetului de politică monetară de la BoE au decis, pentru prima dată după luna August 2016, să reducă dobînda de referinţă pînă la 0,25% de la 0,75%, a informat banca centrală într-un comunicat de presă. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi-a revizuit deja, în jos, la 0,8% estimările privind ritmul de creştere economică înregistrat de Marea Britanie în 2020, un an crucial pentru negocierile cu privire la relaţia comercială viitoare între Bruxelles şi Londra.

Îngrijorare la Teheran pentru sănătatea deţinuţilor iranieni din SUA

Iranul şi-a exprimat Miercuri îngrijorarea privind sănătatea deţinuţilor iranieni din Statele Unite, transmite AFP, scrie agerpres. ”Suntem îngrijoraţi de condiţiile sanitare din închisorile americane, în situaţia haotică pe care o vedem în SUA”, a declarat Abbas Moussavi, purtător de cuvînt al Ministerului de Externe de la Teheran. Într-o conferinţă de presă susţinută online din cauza epidemiei de COVID-19, el a acuzat Washingtonul că foloseşte anumiţi deţinuţi iranieni ca ostatici. Diplomatul a apreciat că este regretabil că Guvernul american, într-un gest oportunist, acuză de incompetenţă Iranul, China sau orice altă ţară cu care are probleme, în timp ce virusul s-a răspîndit în Statele Unite. ”Aşa cum am spus deja, asta se va întoarce şi împotriva lor”, a avertizat Moussavi, cerînd Statelor Unite să îşi utilizeze mai bine resursele pentru a asigura sănătatea cetăţenilor.

Iranul a reacţionat astfel la apelul de Marţi al Statelor Unite pentru eliberarea imediată a cetăţenilor americani deţinuţi pe nedrept în Iran. Secretarul de stat american Mike Pompeo a afirmat într-un comunicat că informaţiile conform cărora COVID-19 s-a propagat în închisorile iraniene sunt foarte tulburătoare şi necesită pur şi simplu eliberarea imediată şi completă a tuturor cetăţenilor americani. Intervenţia lui Pompeo a urmat celei a raportorului special al ONU pentru drepturile omului în Iran, Javaid Rehman, preluată de Reuters. Rehman a anunţat Marţi că a cerut Guvernului de la Teheran eliberarea provizorie a tuturor deţinuţilor, în contextul epidemiei de coronavirus. El a declarat presei, la Geneva, că mai mulţi deţinuţi cu cetăţenie străină sau cu dublă cetăţenie sunt în pericol real în închisorile iraniene, unde chiar dacă nu s-au infectat încă cu coronavirus, se tem din cauza condiţiilor şi a apreciat că detenţia din motive politice, în timpul epidemiei, este nefericită şi tulburătoare.

NATO anulează un exerciţiu militar în Norvegia

Exerciţiul Cold Response 2020, la care urmau să ia parte peste 15.000 de militari ai NATO în Nordul Norvegiei, aproape de graniţa cu Rusia, a fost anulat din cauza epidemiei cu noul coronavirus Covid-19, au anunţat Miercuri autorităţile norvegiene citate de AFP, Reuters şi dpa, potrivit agerpres. „Dorim să menţinem capacităţile de luptă ale Armatei astfel încît să putem susţine societatea în perioada turbulentă care vine”, a explicat şeful Centrului de operaţiuni al Armatei, Rune Jakobsen, într-o conferinţă de presă.

La exerciţiul prevăzut să se desfăşoare în perioada 12-18 Martie urmau să participe soldaţi din zece state membre sau partenere ale Alianţei Nord-atlantice, avînd ca obiectiv testarea capacităţii de luptă de mare intensitate în condiţii grele de Iarnă. Armata norvegiană vrea să „evite să fie o povară pentru aparatul de sănătate civil”, care ar fi trebuit să-i furnizeze personal, a menţionat ofiţerul citat. Anunţul vine după ce Joia trecută armata Norvegiei a anunţat închiderea bazei militare de la Skjold, în zona unde urmau să aibă loc manevrele, după ce un soldat a fost testat pozitiv la Covid-19. Este singurul caz de pînă acum din rîndurile forţelor armate, dar 240 de militari sunt încă în carantină, a mai spus Jakobsen. Sîmbăta trecută, Finlanda şi-a anulat participarea la exerciţiu a celor 400 de soldaţi ai săi, invocînd aceeaşi epidemie.

Pînă în prezent în Norvegia au fost identificate 277 de cazuri de contaminare cu Covid-19.

Grecia are o închisoare specială pentru migranţii veniţi din Turcia

Grecia are un centru de detenţie secret la frontiera cu Turcia, unde sunt încarceraţi înainte de expulzare migranţii sosiţi pe teritoriul său după decizia Turciei de a-şi deschide porţile, scrie cotidianul New York Times (NYT), transmite AFP, potrivit agerpres. ”Centrul extrajudiciar este una din cele cîteva tactici pe care le utilizează Grecia pentru a împiedica o repetare a crizei migratorii din 2015”, afirmă NYT. Cotidianul dă asigurări că existenţa centrului a fost confirmată prin intermediul imaginilor din satelit, după ce a intervievat un sirian expulzat în Turcia, care a relatat că fusese încarcerat în apropierea satului Poros, în Nord-Estul Greciei.

Solicitat de AFP, Guvernul grec nu a oferit un răspuns. Atena a dezminţit constant că îi expulzează în Turcia pe migranţii arestaţi. O sursă guvernamentală elenă a dat asigurări săptămîna trecută că nu există expulzări. ”Guvernul împiedică intrările, este cu totul altceva”, a declarat sursa pentru France Presse. Jurnalişti ai agenţiei franceze au văzut de-a lungul frontierei soldaţi greci cu cagule care îmbarcau migranţi în vehicule militare sau chiar în furgonete fără plăcuţe de înmatriculare.

Mii de migranţi s-au îndreptat spre frontiera terestră delimitată de rîul Evros după ce Guvernul de la Ankara a anunţat la 28 Ianuarie că îşi deschide porţile pentru toţi cei care vor să ajungă în Europa. Zeci dintre ei au reuşit să traverseze rîul şi să intre pe teritoriul Greciei. Întrebat săptămîna trecută despre soarta migranţilor arestaţi pe teritoriul elen, ministrul Migraţiilor a evitat să comenteze. Pe teren, poliţiştii şi militarii au refuzat în mod sistematic să precizeze destinaţia persoanelor reţinute. Cu toate acestea, localnici şi persoane care au petrecut un timp la frontieră săptămîna trecută au confirmat această practică ilegală de expulzare. ”Altădată Armata ne cerea să ducem migranţii de partea cealaltă (a frontierei). Acum fac acest lucru ei înşişi”, a relatat un localnic, sub rezerva anonimatului.