Realitatea internationala pe scurt (10 Martie 2020)

Sesiunea plenară a Parlamentului European a fost scurtată din cauza epidemiei de coronavirus

Sesiunea plenară din această săptămînă a Parlamentului European va fi scurtată la o zi şi jumătate, faţă de patru zile, în mod normal, din cauza temerilor legate de răspîndirea epidemiei de coronavirus, a anunţat un reprezentant al PE, citat de Reuters, scrie agerpres. Decizia a fost luată Luni într-o reuniune de urgenţă a Conferinţei preşedinţilor, din care fac parte preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, şi liderii grupurilor politice europarlamentare. Şedinţele de Miercuri şi Joi au fost anulate.

Iniţial sesiunea plenară din 9-12 Martie a PE ar fi trebuit să se desfăşoare la Strasbourg, dar temerile privind creşterea riscurilor răspîndirii coronavirusului au făcut ca ea să aibă loc la Bruxelles în mod excepţional.

Doi militari americani, ucişi în Irak, în confruntări cu islamiștii

Doi militari americani au fost ucişi în Irak, în cursul unor operaţiuni împotriva reţelei teroriste Stat Islamic, anunţă Comandamentul central american (CENTCOM), citat de agenţia de presă Reuters, scrie mediafax. Militarii americani însoţeau membri ai serviciilor de securitate irakiene într-o operaţiune împotriva reţelei teroriste Stat Islamic. Doi militari americani au fost ucişi de „forţe inamice” în centrul Irakului, a comunicat CENTCOM. Armata americană oferă instruire şi consultanţă serviciilor de securitate irakiene pentru combaterea terorismului.

Merkel, hotărîtă să prevină repetarea crizei migraţiei în Europa: ”2020 nu este 2015”

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, este hotărîtă să prevină repetarea crizei refugiaţilor în Europa, care a înregistrat punctul său culminant în 2015, informează dpa, scrie agerpres. „2020 nu este 2015”, a spus Merkel în timpul forumului economic de la Berlin la care participă şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis, a cărui ţară se confruntă cu o creştere accelerată a numărului de sosiri de migranţi, după ce ţara vecină Turcia a declarat că şi-a deschis frontierele, la 29 Februarie, pentru ca aceştia să plece spre UE. Merkel i-a asigurat pe cetăţeni că politicienii organizează numeroase întîlniri de lucru pentru a găsi o soluţie la această problemă şi a ţine migraţia sub control, obiectiv care pînă acum nu a dezbinat statele membre ale UE. Merkel a calificat acţiunile Turciei drept „inacceptabile”.

Erdogan a anunţat pe 29 Februarie că graniţa Turciei cu UE este deschisă pentru migranţi, ceea ce reprezintă o încălcare a acordului dintre Ankara şi blocul comunitar. Reprezentanţii UE l-au acuzat în mod repetat pe Preşedintele turc că vrea să şantajeze comunitatea internaţională şi să folosească criza migranţilor în acest scop.

Mii de migranţi s-au îndreptat recent spre graniţa Turciei cu Grecia, unde trupele elene de frontieră i-au împiedicat să treacă. Acordul UE-Turcia din 2016 prevede ca Ankara să prevină migraţia ilegală spre blocul comunitar. În schimb, UE a promis şase miliarde de euro pentru îngrijirea refugiaţilor sirieni din Turcia.

Candidaţi importanți din alegerile pentru Primăria Parisului şi-au anulat mitingurile electorale

Doi dintre principalii candidaţi în alegerile municipale care vor avea loc Duminică la Paris şi-au anulat mitingurile electorale finale din cauza noului tip de coronavirus, informează dpa, scrie argerpres. Actualul primar socialist Anne Hidalgo şi contracandidatul său din partea Verzilor, David Belliard, au declarat ambii că au luat această decizie ca răspuns la noile reguli guvernamentale care interzis reuniunile de peste 1.000 de persoane.

Explozie accidentală lîngă o casă a lui Netanyahu. Cel puţin trei răniți

Cel puţin trei persoane au fost rănite în urma unei explozii accidentale produse Luni în apropierea unei case a premierului în funcţie al Israelului, Benjamin Netanyahu, afirmă surse citate de presa israeliană, scrie mediafax. Explozia a avut loc în zona Hadar din Caesarea, într-o curte aflată lîngă o locuinţă a premierului Benjamin Netanyahu, afirmă surse din cadrul serviciilor de intervenţie citate de site-ul Ynetnews.com şi de cotidianul Times of Israel. Explozia s-a produs în cursul unor lucrări la un radiator. Doi angajaţi, în vîrstă de 30 şi 40 de ani, au suferit răni grave. Proprietara casei a fost rănită uşor. Anchetatorii cred că a fost vorba de un accident de muncă şi încearcă să afle de ce a explodat radiatorul.

Salvini cere extinderea măsurilor de carantină în întreaga Italie

Măsurile de carantină împotriva propagării noului tip de coronavirus în regiunea italiană Lombardia şi în alte părţi din Nordul Italiei ar trebui extinse şi la restul ţării, a declarat liderul opoziţiei Matteo Salvini, informează dpa, scrie agerpres. „Trebuie să protejăm ţara prin extinderea măsurilor de urgenţă din aşa-zisa zonă roşie în întreaga ţară, pentru că sănătatea italienilor este mai importantă decît orice altceva”, a notat Salvini pe pagina sa de Facebook. În acelaşi timp, liderul partidului Liga de extremă dreapta a notat că Executivul italian, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană trebuie să acţioneze imediat pentru a compensa costurile economice ale crizei. El a făcut apel la o „acoperire economică TOTALĂ” a cheltuielilor de sănătate şi măsurilor de salvare pentru companiile şi angajaţii afectaţi, „INDIFERENT DE COST şi folosind ORICE SUMĂ este necesară”.

Israelul a aprobat construcţia unui drum ”doar pentru palestinieni” lîngă Ierusalim

Ministrul israelian al Apărării Naftali Bennett a aprobat construcţia unui drum „doar pentru palestinieni” care să conecteze Nordul şi Sudul Cisiordaniei, informează dpa, scrie agerpres. „Drumul suveran”, a spus el, îi va permite Israelului să construiască într-o zonă puternic controversată între Ierusalim şi o colonie, direct spre Estul oraşului disputat. Noul drum le va permite, de asemenea, vehiculelor palestiniene să treacă prin colonia Adumim de-a lungul unui zid asemănător cu un tunel, conectînd sate palestiniene situate la Sud şi Nord de Ierusalim. Drumul „separat” pentru palestinieni „va îmbunătăţi” calitatea vieţii palestiniene şi „va preveni fricţiunile” cu coloniştii evrei, a subliniat politicianul de dreapta Bennett într-un comunicat.

Proiectul, aprobat acum la nivel de ministru al Apărării, a fost elaborat vreme de aproape un deceniu. Mai devreme anul acesta, deschiderea tronsonului nordic al drumului a stîrnit critici pe plan internaţional. Organizaţia nonguvernamentală „Pacea acum” a calificat proiectul drept „o veste proastă”. Drumul planificat „va anihila posibilitatea de a dezvolta un stat palestinian viabil. Nu există nici o dorinţă aici de a îmbunătăţi transportul pentru palestinieni, ci doar de a extinde coloniile”, a subliniat organizaţia ONG-ul. Un drum îngust care să lege Bethleemul de Sudul Ierusalimului şi Ramallah la Nord ar putea crea o „continuitate a transportului” însă nu „continuitate teritorială”.

Israelul a anexat Cisiordania – inclusiv Estul Ierusalimului cu Oraşul Vechi istoric, cu ale sale cartiere musulman, evreiesc, creştin şi armean – de la Iordania în 1967, după Războiul de şase zile. De atunci, Israelul a construit aşezări în jurul oraşului disputat. Cea mai mare parte a comunităţii internaţionale consideră aceste colonii drept ilegale, ceea ce Israelul contestă.

Fostul premier scoțian este judecat pentru agresiuni sexuale

Personalitate importantă a cauzei secesioniştilor scoţieni, devenit politician decăzut, fostul premier scoţian Alex Salmond a ajuns Luni la Înalta Curte din Edinburgh pentru a fi judecat pentru agresiuni sexuale împotriva a zece femei, inclusiv pentru două tentative de viol, pe care el le dezminte cu vehemenţă, informează AFP, potrivit agerpres. Fost şef al Guvernului scoţian din 2007 pînă în 2014, care a condus Scoţia în pragul independenţei, a sosit cu un aer calm şi fără a spune nimic, îmbrăcat într-un palton de culoare închisă, pentru deschiderea procesului său prevăzut să dureze pînă la patru săptămîni.

El a pledat nevinovat în timpul unei audieri preliminare în Noiembrie şi a jurat că se va apăra „cu vigoare”. Procesul urmează să intre în miezul subiectului după desemnarea a 15 membri ai juriului. Însă, în virtutea regulilor judiciare în vigoare în Scoţia, victimele nu pot fi identificate de mass-media.

De la săruturi forţate şi pipăitul pieptului şi feselor, pînă la o tentativă de viol chiar la reşedinţa sa oficială, fostul lider va trebui să răspundă la 14 capete de acuzare. Este vorba de două tentative de viol, de zece agresiuni sexuale şi două atentate la pudoare, care ar fi fost comise între Iunie 2008 şi Noiembrie 2014 la reşedinţa sa oficială, în Parlamentul scoţian, într-un restaurant din Glasgow şi într-un club de noapte din Edinburgh. „Sunt nevinovat de orice crimă sau delict, indiferent care ar fi acesta”, a declarat Salmond în faţa unui Tribunal scoţian după inculparea lui în Ianuarie 2019. El a fost arestat, apoi eliberat sub cauţiune. „Mă voi apăra pînă la capăt în faţa Tribunalelor”, a adăugat cel care a fost şi deputat al Parlamentului britanic, la Londra.

Cu cîteva luni înainte de inculparea lui, fostul responsabil cu faţă rotundă şi aer bonom a părăsit în August 2018 Partidul Naţional (SNP) la putere în Scoţia, pentru a nu aduce prejudicii formaţiunii. După o anchetă internă, Guvernul scoţian a fost cel care a înaintat acuzaţiile Poliţiei.

Președintele Portugaliei se plasează singur în carantină

Preşedintele portughez Marcelo Rebelo de Sousa a anunţat că se plasează în carantină, ca măsură de precauţie, şi şi-a suspendat întreaga activitate politică în Portugalia şi în străinătate pe o perioadă de două săptămîni, relatează AFP, potrivit news.ro. El a justificat această decizie fără precedent prin faptul că s-a aflat în contact, săptămîna trecută, cu elevi de la şcoală din Nordul Portugaliei, închisă după aceea, după descoperirea unui caz de contaminare cuu noul coronavirus. ”Nici elevul spitalizat şi nici clasa sa nu au participat la această întîlnire”, preciza Duminică Preşedinţia pe site. Şeful statului ”nu prezintă nici un simptom” şi îşi va continua activităţile la palatul prezidenţial. Preşedintele a decis să urmeze recomandările autorităţilor sanitare, se arată în comunicat, deoarece consideră că, în ceea ce priveşte prevenţia, el este cel care trebuie ”să dea exemplu”.

Bursele internaţionale sunt în cădere liberă

Bursele sunt în scădere puternică la nivel mondial, trase în jos de prăbuşirea preţurilor petrolului şi de temerile provocate de epidemia de coronavirus, investitorii căutînd siguranţa oferită de obligaţiuni şi yenii japonezi, relatează Reuters, potrivit news.ro. Arabia Saudită a şocat pieţele cu planurile de a mări semnificativ producţia de petrol după prăbuşirea acordului dintre OPEC şi Rusia privind limitarea livrărilor pentru susţinerea preţurilor. Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 12 dolari, la 33,2 dolari pe baril, în tranzacţii haotice, în timp ce preţul petrolului american WTI a coborît cu 11,8 dolari, la 29,48 dolari pe baril.

Pieţele europene înregistrează pierderi semnificative. Indicele pan-european Stoxx 600 este în declin cu 5,35% şi cu mai mult de 20% sub maximele recente. Indicele londonez FTSE 100 este în scădere cu 6%, DAX al bursei din Frankfurt cu 5,88%, CAC 40 al bursei din Paris cu 6,3%. Indicele FTSE MIBal bursei din Milano scade cu 8,6%, iar IBEX 35 al bursei din Madrid cu 5,63%. Şi în Asia, acţiunile şi monedele de pe pieţele emergente cu expunere la petrol au scăzut în tranzacţii volatile. Contractele futures continuă să coboare şi pe Wall Street, atingînd limitele proprii de scădere.

Randamentele titlurilor Trezoreriei SUA pe termen de 30% au scăzut sub 1%, investitorii anticipînd că Rezerva Federală va fi nevoită să reducă dobînzile cu cel puţin 0,75 puncte procentuale la şedinţa de politică monetară din 18 Martie, după ce au tăiat deja dobînda cheie cu 0,5 puncte procentuale, la o şedinţă de urgenţă de săptămîna trecută. Indicele MSCI al acţiunilor din regiunea Asia-Pacific, cu excepţia Japoniei, a scăzut cu 4,4%, în cea mai slabă evoluţie zilnică din august 2015. Indicele japonez Nikkei au pierdut 5,1%. Bursa din Australia, dominată de titlurile companiilor din sectorul resurselor naturale, a închis în declin cu 7,3%, cea mai gravă scădere zilnică după criza financiară mondială din 2008.

Dolarul şi-a continuat scăderea în Asia, pînă la 101,58 yeni, nivel care nu a mai fost atins din 2016, fiind ulterior tranzacţionat în scădere cu aproape 3%, la 102,28 yeni pe unitate. Euro a atins cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, de 1,1492 dolari pe unitate, fiind ulterior tranzacţionat la 1,1422 dolari pe unitate. Aurul a atins iniţial 1,700 dolari uncia, un nou maxim al ultimilor şapte ani, dar ulterior s-a retras la 1,676,55 dolari uncia