REALITATEA INTERNAȚIONALĂ PE SCURT (6 Iunie 2024)

Peste 280 de milioane de oameni sunt migranţi internaţionali

Agenţia ONU pentru refugiaţi (UNHCR) face apel la extinderea eforturilor de salvare a oamenilor de pe principalele rute de migraţie către Europa, care se confruntă cu "orori inimaginabile", consemnează dpa, potrivit Agerpres.

Emisarul special al UNHCR Vincent Cochetel a cerut intensificarea cooperării cu autorităţile locale şi creşterea finanţării din partea ţărilor donatoare. Acest lucru include îmbunătăţirea accesului la metode legale de migraţie şi a serviciilor de protecţie pentru victime, precum şi pentru cei care riscă să devină victime pe aceste rute, a afirmat Cochetel la Geneva. Potrivit unui nou raport al UNHCR, în fiecare an sute de mii de oameni îşi riscă viaţa migrînd din ţări din Africa subsahariană, Asia şi Orientul Mijlociu.

Mare parte dintre cei care aleg să migreze subestimează riscurile şi pericolele călătoriei, mulţi dintre ei murind la traversarea deşerturilor sau lîngă graniţe, iar alţii suferind abuzuri grave ale drepturilor omului, se arată în raport. "Mulţi nu se duc în capitale, unde îşi au sediul şi sunt bine reprezentaţi actorii umanitari", a spus Cochetel. "Merg pe rute secundare, ajungînd în localităţi mai mici, în zone mai greu accesibile", inclusiv în deşertul Sahara. "Aici ar trebui instalate serviciile", potrivit oficialului ONU.

UNHCR estimează că trei sferturi dintre cei peste 108 milioane de oameni nevoiţi să se refugieze trăiesc în prezent în ţări cu venituri mici şi mijlocii. Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM, agenţia pentru migraţie a ONU), peste 280 de milioane de oameni (sau 3,6% din populaţia globală) sunt migranţi internaţionali.

Mafia vizelor de muncă din Italia

Şefa Guvernului italian, Giorgia Meloni, a anunţat un plan de reformare a sistemului italian de vize pentru lucrătorii originari din afara Uniunii Europene, afirmînd că în prezent acest sistem este folosit de crima organizată pentru a aduce imigranţi ilegali, relatează AFP.

Guvernul vrea să instaleze un sistem în care sosirile de migranţi să fie condiţionate de un contract de muncă, a explicat Meloni, la o şedinţă de Cabinet, potrivit unui comunicat al biroului său. "Ne confruntăm cu un mecanism de fraudă şi eludare a sistemelor de intrare legale, cu o puternică interferenţă a crimei organizate, pe care trebuie să îl oprim şi să-l corectăm", a declarat ea.

De la preluarea funcţiei, în Octombrie 2022, Giorgia Meloni (partidul de extremă dreapta Fraţii Italiei) a luat măsuri pentru reducerea imigraţiei ilegale în Italia, crescînd totodată numărul de vize de muncă legale, în răspuns la solicitările angajatorilor. Analiza sistemului actual a scos însă la lumină date "alarmante", a atenţionat şefa Executivului italian. În unele regiuni, mai ales Campania (Sud), numărul de cereri de vize este "total disproporţionat", în raport cu numărul potenţialilor angajatori, şi "doar un procentaj minim" din cei care au obţinut vize de muncă au semnat realmente un contract de muncă, a punctat Meloni.

Astfel, în Campania, această cifră este de 3%, în condiţiile în care în regiune au fost depuse anul trecut 157.000 de cereri de vize pentru lucru sezonier, peste jumătate din cele 282.000 de cereri depuse în total. "Fluxurile legale de imigraţie din motive profesionale sunt utilizate ca un alt canal de imigraţie ilegală", a mai spus ea. Majoritatea lucrătorilor din afara UE intraţi în ultimii ani în Italia au fost originari din Bangladesh, ţară unde "autorităţile diplomatice vorbesc de un fenomen de cumpărare şi vînzare de vize de muncă", a acuzat şefa Guvernului italian, menţionînd şi un preţ al acestor vize, de 15.000 de euro per bucată.

Giorgia Meloni a declarat că a depus o plîngere pe lîngă Parchetul anti-mafia şi antiterorist, subliniind însă că Guvernul ei va acţiona totodată pentru schimbarea sistemului. "Vom modifica criteriile care au dus la aceste distorsiuni", stabilind principiul "intraţi legal dacă aveţi contract de muncă", a explicat Meloni, într-un mesaj video postat pe reţelele sociale după reuniunea Consiliului de Miniştri.

Guvernul italian a stabilit cote de lucrători din afara UE de 136.000 în 2023, 151.000 pentru anul în curs şi 165.000 pentru 2025. În 2018 şi 2019 această cifră a fost sub 31.000 pe an.

Pentru contracararea influenţelor rusă şi belarusă, în Polonia şi-a început activitatea o Comisie de anchetă

O Comisie responsabilă de investigarea influenţelor rusă şi belarusă în Polonia şi-a început Miercuri lucrările, a anunţat premierul Donald Tusk, pe fondul temerilor Varşoviei că Moscova încearcă să destabilizeze situaţia internă, relatează AFP.

Polonia, unul dintre cei mai fideli aliaţi ai Ucrainei, devastată de invazia rusă, este una dintre ţările occidentale care acuză Rusia de înmulţirea atacurilor cibernetice şi de încercarea de a semăna discordie înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Varşovia a anunţat, Vinerea trecută, că un atac cibernetic rusesc se află probabil la originea unei ştiri false publicate de agenţia de presă naţională PAP, potrivit căreia polonezii ar urma să fie mobilizaţi pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina.

Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, le-a declarat jurnaliştilor că un grup de experţi, înfiinţat prin ordin executiv pentru a investiga încercările ruse şi belaruse de a influenţa viaţa politică, economică şi mediatică din Polonia, precum şi securitatea ţării, "şi-a început activitatea" Miercuri. Sarcina Comisiei va consta în a face lumină despre "cum arată astăzi adevăratele ameninţări ruse şi belaruse", a declarat Tusk, liderul majorităţii pro-UE de la Varşovia.

"Ştim deja că aceste două ţări şi serviciile lor sunt cel mai active în Polonia", a declarat şeful Guvernului, adăugînd că grupul, format din experţi în securitate, comunicaţii şi în drept, îşi va publica primele concluzii în termen de două luni.
Noua Comisie, creată de Guvernul condus de Tusk, dispune de puteri limitate şi ar fi autorizată doar să depună plîngeri la procurori, toate procedurile sale derulîndu-se cu uşile închise.

Ucraina impune interdicție cetăţenilor săi care trăiesc în străinătate şi sunt apţi de luptă să circule liber

Ucraina nu le mai permite, de la 1 Iunie, cetăţenilor săi bărbaţi care trăiesc în străinătate şi sunt apţi de luptă să iasă liber din ţară dacă se află din nou pe teritoriul său, pentru a reface rîndurile Armatei sale aflate în război cu Rusia. "Cetăţenii ucraineni care au părăsit Ucraina de mai mult de trei luni nu vor mai putea face parte din categoria persoanelor excluse din registrul recruţilor (...) şi sunt obligaţi să se înregistreze în Armată în termen de 30 de zile", a declarat Miercuri, pentru AFP, Andrii Demcenko, purtătorul de cuvînt al pazei de frontieră ucrainene.

Modificarea legii urmăreşte să îi oblige pe deţinătorii ucraineni de permise de şedere străine să nu mai poată părăsi ţara, deşi puteau circula liber înainte ca legea să intre în vigoare la 1 Iunie, la cîteva zile după scăderea controversată a limitei de vîrstă pentru mobilizare la 25 de ani. "Această prevedere li se aplică cetăţenilor ucraineni de sex masculin cu vîrste cuprinse între 18 şi 60 de ani", a detaliat Demcenko pentru AFP. Noua lege ar trebui să permită Armatei să-şi refacă rîndurile, în contextul în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut, pentru AFP, la jumătatea lunii Mai, că ţara sa duce lipsă de oameni, ceea ce afectează moralul trupelor, epuizate după doi ani de război.

Ambasada SUA la Kiev, la rîndul său, le-a recomandat, Marţi, americanilor cu dublă naţionalitate, cu vîrste cuprinse între 18 şi 60 de ani, să nu călătorească pe teritoriul Ucrainei, pentru că există riscul de a nu-l mai putea părăsi, reamintind că legea acestei ţări "nu recunoaşte dubla cetăţenie". "Există un risc extrem de ridicat să nu vi se permită să părăsiţi ţara", a avertizat Ambasada într-un comunicat.

Confruntată cu o penurie de arme şi oameni într-un moment în care Rusia îşi intensifică atacurile pe front, Ucraina încearcă să-şi refacă rîndurile după mai bine de doi ani de război în faţa unui inamic mai bine echipat, care nu îşi numără pierderile.

11 țări membre ale UE solicită adoptarea cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova

Un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut Preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte încă de luna aceasta cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfîrşitul lunii, relatează agenţia EFE, care a consultat scrisoarea.

"Deschiderea negocierilor de aderare ar oferi o motivaţie suplimentară atît Ucrainei, cît şi Republicii Moldova", argumentează într-o "Scrisoare comună asupra procesului de aderare la UE" cele 11 state membre semnatare ale acesteia, respectiv Republica Cehă, Estonia, Germania, Finlanda, Letonia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Suedia.

"Avînd în vedere situaţia teribilă pe teren în Ucraina, precum şi apropiatele alegeri prezidenţiale şi referendumul asupra aderării la UE în Republica Moldova, aceasta ar ridica moralul şi ar promova implementarea de reforme în aceste ţări", mai notează în scrisoare miniştrii de Externe sau secretarii de stat din Ministerele de Externe care au semnat documentul adresat Preşedinţiei belgiene a Consiliului UE.

Cei 11 responsabili solicită "în comun adoptarea cadrelor de negociere pentru Ucraina şi Republica Moldova de către Consiliul Afaceri Generale nu mai tîrziu de luna Iunie, în vederea convocării conferinţelor interguvernamentale cu ambele ţări pînă la sfîrşitul lunii Iunie 2024".

Ei au amintit că liderii europeni au convenit la summitul lor din luna Martie "adoptarea rapidă a cadrelor de negociere pentru Ucraina şi Republica Moldova şi avansarea în activitate fără întîrziere". Prin acceptarea acestor cadre de negociere şi convocarea conferinţelor interguvernamentale, UE ar deschide de "facto" negocierile de aderare cu cele două ţări, au concluzionat semnatarii scrisorii.

Președintele SUA avertizează că nu exclude folosirea forţelor americane pentru a apăra Taiwanul

Preşedintele SUA, Joe Biden, a transmis un nou avertisment Chinei cu privire la Taiwan, într-un interviu publicat Marţi, spunînd că Armata americană ar putea fi folosită pentru a apăra această insulă democratică autoguvernată în cazul unei invazii chineze, potrivit agenţiei japoneze de presă Kyodo. Întrebat de revista Time ce fel de opţiuni ar putea fi pe masă, inclusiv dacă ar putea implica trimiterea de trupe, Biden a spus că "va depinde de circumstanţe". Nu este prima dată cînd Biden menţionează această posibilitate, înfuriind China, care revendică Taiwanul ca teritoriu propriu.

Biden a declarat că i-a transmis clar preşedintelui chinez Xi Jinping politica de lungă durată prin care Washingtonul se abţine să caute independenţa Taiwanului, dar o va susţine dacă Beijingul decide unilateral să schimbe starea actuală. "Ne-am consultat cu aliaţii noştri din regiune", a adăugat el. "Nu este exclusă utilizarea forţei militare americane. Există o distincţie între desfăşurarea la sol, puterea aeriană şi puterea navală", a spus el în interviul exclusiv pentru respectiva revistă, realizat la Casa Albă pe 28 Mai, care s-a axat pe leadership-ul american într-o lume în schimbare. Biden nu a spus dacă Armata americană va lansa lovituri de la bazele sale din Japonia sau Filipine. "Nu pot detalia. Atunci, m-aţi critica pe bună dreptate dacă aş spune", a precizat el.

Directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a SUA, William Burns, a declarat că Xi a instruit Srmata ţării sale să fie pregătită să invadeze Taiwanul pînă în 2027. China a reacţionat dur la ultimele comentarii ale lui Biden, purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe, Mao Ning, declarînd Miercuri presei că nici o ameninţare sau presiune nu va "zdruncina angajamentul şi hotărîrea noastră de a proteja suveranitatea naţională şi integritatea teritorială". Reiterînd că Taiwanul este "o parte inalienabilă a Chinei", Mao Ning a cerut Washingtonului să "înceteze să trimită semnale greşite forţelor separatiste care susţin independenţa Taiwanului".

Taiwanul rămîne o sursă majoră de dispută între Statele Unite şi China, chiar dacă Biden şi Xi au convenit să reducă tensiunile care decurg din rivalitatea geopolitică şi concurenţa economică intensă. Statele Unite au menţinut relaţii neoficiale cu Taiwanul chiar şi după ce au recunoscut diplomatic Republica Populară Chineză în detrimentul Taipeiului în 1979. De asemenea, furnizează insulei arme pentru a menţine suficiente capacităţi de autoapărare.

Biden a făcut, de asemenea, unele comentarii denigratoare cu privire la economia Chinei, invocînd populaţia îmbătrînită. "Unde va creşte? E o economie pe marginea prăpastiei. Ideea că economia lor este în plină expansiune? Scutiţi-mă", a afirmat liderul de la Casa Albă. El a continuat spunînd că iniţiativa globală de infrastructură Noul Drum al Mătăsii a lui Xi a devenit o "iniţiativă de cimitir, o pacoste". Biden a reiterat în interviu că extinderea cooperării vechi de zeci de ani cu aliaţii europeni şi asiatici, precum şi consolidarea relaţiilor cu ţările în curs de dezvoltare vor fi esenţiale pentru menţinerea leadership-ului SUA pe plan internaţional.

Netanyahu a declarat că Israelul este pregătit pentru o acţiune puternică la granița cu Libanul

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat, Miercuri, că Israelul este pregătit pentru o acţiune puternică în Nord, cu prilejul unei vizite la graniţa nordică a ţării, cea cu Libanul, transmite Reuters. Localităţile israeliene din apropierea graniţei, dintre care multe au fost evacuate, au fost vizate frecvent de rachete şi drone lansate de militanţii din gruparea libaneză Hezbollah. Săptămîna aceasta, rachetele căzute au declanşat incendii forestiere masive în Nordul Israelului.

"Cine crede că poate să ne facă rău şi noi nu vom face nimic face o mare greşeală. Suntem pregătiţi pentru o acţiune foarte puternică în Nord. Într-un fel sau altul, vom restabili securitatea Nordului", a spus Netanyahu.

Militanţii Hezbollah, susţinuţi de Iran, şi Israelul au avut numeroase schimburi de focuri în ultimele opt luni, în paralel cu războiul din Gaza, stîrnind temeri că ar putea izbucni un conflict extins între cei doi adversari, care dispun de un puternic arsenal.

Ostilităţile dintre Israel şi Hezbollah sunt cele mai intense de la războiul din 2006, zeci de mii de oameni de ambele părţi ale graniţei fiind nevoiţi să-şi abandoneze locuinţele.

A murit în Aprilie, iar în Iunie a cîștigat alegerile 

Congresmanul american Donald Payne Jr., decedat în luna Aprilie, a cîştigat săptămîna aceasta alegerile primare în Partidul Democrat în districtul său, întrucît numele lui încă figura pe buletinele de vot şi nu avea contracandidat, relatează agenţia EFE. Reprezentant al unuia dintre districtele statului New Jersey, Donald Payne Jr. şi-a prezentat candidatura pentru a fi reales, după ce fost 12 ani la rînd membru al Camerei Reprezentanţilor a SUA.

Congresmanul democrat, în vîrstă de 65 de ani la data decesului, a suferit un infarct pe 6 Aprilie. El a murit în spital pe 24 Aprilie, cînd expirase deja termenul pentru prezentarea altor candidaturi. După ce politicianul decedat a fost totuşi votat, Partidul Democrat va organiza, pe 16 Iulie, alegeri primare speciale.

Guvernatorul statului New Jersey, Phil Murphy, a dispus, de asemenea, organizarea de alegeri parţiale pe 18 Septembrie pentru alegerea unui congresman care să-i ia locul lui Donald Payne Jr. în perioada rămasă din mandatul acestuia.

Ucraina are libertatea să doboare avioane în spațiul aerian rusesc folosind arme americane

SUA au dat Ucrainei permisiunea de a doborî aeronavele militare care zboară pe teritoriul Rusiei la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, a declarat purtătorul de cuvînt al Consiliului de Securitate Națională al SUA, John Kirby, la o conferință de presă din 4 Iunie, ca răspuns la o întrebare privind utilizarea produselor furnizate de SUA. arme pe teritoriul Rusiei.

Pe 31 Mai, a apărut știrea că Casa Albă a ridicat interdicția de utilizare a unor arme americane de către Ucraina împotriva teritoriului rus din apropierea regiunilor Harkov și Sumy, după ce Moscova a lansat o nouă ofensivă pe 10 Mai în Oblastul Harkiv. Vorbind presei înaintea vizitei președintelui Joe Biden în Franța pentru cea de-a 80-a aniversare a Zilei Z, Kirby a spus că „a existat o oarecare confuzie” cu privire la permisiunea Ucrainei de a folosi armele furnizate de SUA pentru a lovi ținte în Rusia.

Kirby a clarificat că „nu a existat niciodată o restricție privind doborîrea de către ucraineni a aeronavelor ostile, chiar dacă acele aeronave nu se află neapărat în spațiul aerian ucrainean”. Ucraina "poate doborî avioanele rusești care reprezintă o amenințare iminentă. Și au făcut-o. Au făcut-o de la începutul războiului", a spus Kirby. Kirby a refuzat să confirme rapoartele conform cărora Ucraina a folosit armele SUA pentru prima dată pentru a lovi teritoriul Rusiei, deoarece SUA „nu sunt în măsură să știe de zi cu zi exact în ce trag ucrainenii”.

Consilierul pentru Securitate Națională, Jake Sullivan, a declarat presei, de la bordul Air Force One, mai tîrziu, pe 4 Iunie, că decizia lui Biden de a autoriza lovituri pe teritoriul rus de lîngă regiunile Harkov și Sumy a fost „de bun simț”.

„Forțele ruse trag în Ucraina chiar dincolo de granița de la Nord de Harkov”, a spus Kirby.

Biden consideră că „Ucraina ar trebui să aibă dreptul să riposteze, inclusiv cu arme de fabricație americană” și, prin urmare, ”a autorizat utilizarea armelor în acest scop specific”, a spus Sullivan.

02.06.24 - 01:24
01.06.24 - 12:25
01.06.24 - 12:23
01.06.24 - 12:20
01.06.24 - 12:20
05.06.24 - 15:47
03.06.24 - 01:00
07.06.24 - 13:08
07.06.24 - 15:25
03.06.24 - 01:23
02.06.24 - 01:28
05.06.24 - 00:16
07.06.24 - 13:06
06.06.24 - 00:02
03.06.24 - 01:08