Secretarul american al Apărării face apel la aliații din NATO să cumpere mai multe arme americane pentru Ucraina

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a îndemnat Miercuri țările din cadrul Alianței Nord-Atlantice să majoreze achizițiile de arme fabricate în SUA pentru a le livra Ucrainei prin intermediul așa-numitei inițiative PURL, lansată de NATO și de Washington în această Vară, relatează EFE, potrivit Agerpres. ”Așteptările noastre astăzi sunt ca mai multe țări să doneze și mai mult și să cumpere și mai mult, pentru a oferi Ucrainei mijloacele necesare pentru a duce acest conflict la o rezolvare pașnică”, a declarat Hegseth într-o scurtă declarație de presă fără întrebări, alături de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte. La rîndul său, Rutte a declarat că ”PURL este o inițiativă pentru a asigura ucrainenii cu ceea ce au nevoie din partea Statelor Unite, plătit de aliați”. ”Acest program este deja în desfășurare. Pînă acum au fost angajate două miliarde de dolari, iar astăzi aștept mult mai multe anunțuri noi din partea țărilor care vor participa”, a afirmat el. Inițiativa PURL, finanțată de aliații europeni și Canada, constă în pachete periodice, fiecare în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari, care conțin echipamente și muniții stabilite de Ucraina ca priorități operaționale. Printre acestea se numără capacități pe care SUA le pot furniza în cantități mai mari decît Europa și Canada.

Atribuțiile primarului din Odesa au fost transferate de Zelenski către noua Administrație militară

Președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Serhii Lisak, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, în funcția de șef al nou-înființatei Administrații Militare a Odesei pe 15 Octombrie, conform unui decret publicat pe site-ul prezidențial. Acțiunea a venit la o zi după ce Zelenski i-a retras cetățenia ucraineană primarului Odesei, Trukhanov, practic destituindu-l din funcție. Serviciul de Securitate al Ucrainei a confirmat, pentru Kyiv Independent, că Zelenski i-a revocat cetățenia ucraineană lui Trukhanov, dansatorului de balet Serhii Polunin și fostului politician ucrainean Oleg Țariov. Toți trei au fost acuzați că dețin cetățenie rusă. Trukhanov neagă acuzațiile și a promis că va contesta decizia în instanță. Pierderea sau renunțarea la cetățenia ucraineană poate servi drept motiv pentru demiterea unei persoane din funcție, inclusiv a unei persoane alese, conform legii. Într-un astfel de caz, atribuțiile primarului sunt transferate secretarului Consiliului Local, o funcție deținută în prezent de Ihor Koval, un reprezentant al partidului Slujitorul Poporului al lui Zelenski. Trukhanov a declarat, pe 15 Octombrie, că rămîne la conducerea orașului și nu intenționează să părăsească Ucraina. În discursul său din seara din 15 Octombrie, Zelenski a confirmat că va numi un șef al Administrației militare, spunînd că Odesa „merită o protecție mai mare și un sprijin mai puternic”. O sursă din cadrul biroului președintelui a declarat, pentru Kyiv Independent, că Lisak va prelua această funcție. Generalul Lysak și-a construit o carieră în cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei. După începerea războiului total al Rusiei, Lysak a fost numit în mai multe funcții în diferite regiuni ale Ucrainei. El a ocupat funcția de guvernator al regiunii Dnipropetrovsk din Februarie 2023.

Aflat la o conferință organizată la Moscova, ministrul ungar de Externe a criticat politica energetică a UE

Ungaria ar avea de suferit dacă i s-ar întrerupe accesul la energia rusească, a declarat Miercuri ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, cu prilejul unei vizite la Moscova, reiterînd faptul că țara sa nu va accepta presiuni externe atunci cînd vine vorba de decizii privind aprovizionarea cu energie, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Szijjarto a participat la forumul Săptămîna Energiei Ruse, într-un moment în care miniștrii Apărării din țările NATO s-au întîlnit la Bruxelles pentru a discuta despre ajutorul militar pentru Ucraina, ceea ce scoate în evidență diferențele dintre Budapesta și majoritatea statelor membre ale Alianței, în ceea ce privește relațiile cu Moscova.
Szijjarto a declarat reporterilor la Moscova că interesul național este primordial pentru Budapesta cînd vine vorba de aprovizionarea cu energie. Ungaria a respins planurile Comisiei Europene de a elimina treptat importurile de gaze rusești și gaze naturale lichefiate în UE pînă la sfîrșitul anului 2027, adîncind ruptura cu Bruxelles-ul în ceea ce privește relațiile cu Moscova. Ungaria importă cea mai mare parte a țițeiului din Rusia prin conducta Drujba, care trece prin Belarus și Ucraina pînă în Ungaria și Slovacia. Operatorul croat de conducte JANAF transportă, de asemenea, țiței către rafinăriile grupului energetic maghiar MOL. ”Bruxellesul vrea să tăiem una dintre cele două conducte în conformitate cu procesul de diversificare”, a spus Szijjarto. ”Cum poate considera cineva că o conductă în loc de două este mai sigură? Este o nebunie”, a spus oficialul ungar. Președintele american Donald Trump a declarat, luna trecută, că va îndemna Ungaria să înceteze să cumpere petrol rusesc, ca parte a unei campanii de presiune asupra aliaților NATO să rupă legăturile energetice cu Moscova din cauza războiului său cu Ucraina.

O delegație ucraineană s-a întîlnit, în SUA, cu producătorul rachetei de tip Tomahawk

O delegaţie de oficiali ucraineni de rang înalt aflată în Statele Unite a anunţat, Miercuri, că s-a întîlnit cu reprezentanţi ai unor producători americani de armament, inclusiv Raytheon, care produce racheta de croazieră de tip Tomahawk, pe care Washingtonul ar putea să o livreze Kievului, relatează AFP, potrivit News.ro. Vizita acestei delegaţii, condusă de către premierul Iulia Svîrîdenko şi şeful Administraţiei prezidenţiale Andrii Iermak, s-a desfășurat înainea unei întîlniri prevăzute Vineri între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi omologul său american Donald Trump. Andrii Iermak a anunţat că s-a înîlnit, împreună cu alţi membri ai delegaţiei, cu reprezentanţi ai societăţilor Lockheed Martin şi Raytheon. ”Cooperarea noastră continuă să crească”, a dat asigurări pe reţele de socializare Iermak. El laudă avioanele de vînătoare de tip F-16 construite în Statele Unite şi furnizate Ucrainei de către ţări europene anul trecut. Ucraina cere o cooperare mai aprofundată cu aliaţii săi în domeniul producţiei de armament. La Washington, premierul Iulia Svîrîdenko s-a întîlnit cu secretarul american al Trezoreriei Scott Bessent şi au discutat despre investiţii comune şi o cooperare în probleme energetice.

Unul dintre cadavrele predate de Hamas Israelului nu este al unui ostatic

Armata israeliană a anunţat, Miercuri, că unul dintre cadavrele predate de Hamas în urmă cu o zi, ca parte a acordului de încetare a focului, nu este al unui ostatic care a fost reţinut în Gaza, ceea ce sporeşte tensiunile legate de armistiţiul fragil din războiul de doi ani, relatează AP, potrivit News.ro. Hamas a predat Marţi patru cadavre pentru a reduce presiunea privind armistiţiul, după ce Luni a predat alte patru, la cîteva ore după eliberarea ultimilor 20 de ostatici în viaţă. În total, Israelul aşteaptă returnarea cadavrelor a 28 de ostatici decedaţi. Armata a precizat că, ”după examinările efectuate la Institutul Naţional de Medicină Legală, al patrulea cadavru predat Israelului de Hamas nu corespunde cu nici unul dintre ostatici”. Nu s-a precizat al cui este cadavrul.

Planul de încetare a focului propus de SUA prevedea ca toţi ostaticii – vii şi morţi – să fie predaţi pînă la termenul limită care a expirat Luni, dar, conform acordului, dacă acest lucru nu se întîmpla, Hamas urma să furnizeze informaţii despre ostaticii decedaţi şi să încerce să îi predea pe toţi cît mai curînd posibil. Hazem Kassem, purtătorul de cuvînt al Hamas, a precizat Miercuri pe aplicaţia de mesagerie Telegram că grupul depune eforturi pentru a restitui cadavrele ostaticilor, conform acordului de încetare a focului.

Un europarlamentar german a depus o plîngere penală împotriva lui Viktor Orban pentru un presupus atac cibernetic

Un europarlamentar german a intentat o acțiune în Justiție împotriva premierului ungar Viktor Orban pentru un presupus atac cibernetic, relatează dpa, potrivit Agerpres. Daniel Freund a declarat, Miercuri, că a depus o plîngere penală împotriva lui Orban cu sprijinul Societății pentru Drepturi Civile (GFF), o organizație non-profit pentru drepturile omului cu sediul la Berlin. Plîngerea a fost depusă la Parchetul din Krefeld, în Vestul Germaniei. Freund, membru al Parlamentului European din partea Verzilor din Germania, a declarat că hackeri au încercat fără succes să instaleze programe spyware pe dispozitivele sale electronice anul trecut. Atacul ar fi fost organizat folosind software de la furnizorul Candiru, care este utilizat și de autoritățile ungare. Se pare că Freund a primit un e-mail de tip phishing (cu un mesaj înșelător), în care tot ce era nevoie pentru a instala software-ul era să acceseze linkul fals. ''Potrivit experților IT ai Parlamentului European, Guvernul ungar s-ar putea afla în spatele atacului cibernetic care m-a vizat'', a spus Freund. ''Orban disprețuiește democrația și statul de drept'', a adăugat el. ''Dacă suspiciunea se confirmă, ar fi un atac scandalos la adresa Parlamentului European'', a mai spus el. Eurodeputatul german este un adversar deschis al șefului Guvernului de la Budapesta, criticînd corupția din Ungaria. Potrivit lui Freund și GFF, scopul plîngerii penale este de a clarifica și preveni atacurile de tip spyware.

Benjamin Netanyahu s-a prezentat din nou în fața instanței

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a apărut, Miercuri, la Tribunalul din Tel Aviv pentru o nouă audiere în procesul său de corupție, la doar două zile după ce președintele american Donald Trump a sugerat că ar trebui grațiat. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a revenit Miercuri în fața instanței din Tel Aviv pentru o nouă ședință în procesul de corupție care durează de aproape cinci ani, relatează AFP, potrivit Mediafax.

Netanyahu, însoțit de mai mulți miniștri din partidul său conservator Likud, a fost întîmpinat de protestatari, dar a păstrat o atitudine zîmbitoare în drumul spre Tribunal. Într-unul dintre dosare, Netanyahu și soția sa, Sara, sunt acuzați că au primit cadouri de lux în valoare de peste 260.000 de dolari, printre care șampanie, trabucuri și bijuterii, de la miliardari care ar fi primit ulterior favoruri politice. În alte două cazuri, premierul este acuzat că ar fi încercat să obțină o acoperire mediatică favorabilă de la publicații israeliene importante. Netanyahu respinge toate acuzațiile și susține că este victima unei campanii politice orchestrate împotriva sa. Procesul a început în Mai 2020 și este considerat unul dintre cele mai importante din istoria recentă a Israelului. În paralel, premierul israelian este vizat și de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), care îl acuză de presupuse crime de război în ofensiva împotriva Hamas.

UE vrea să interzică țigările cu filtru și țigările electronice

Un proiect de hotărîre al Consiliului UE recomandă interzicerea țigărilor cu filtru și a țigărilor electronice pentru a reduce consumul de tutun, o măsură care ar putea avea consecințe majore pentru industria tutunului. Potrivit publicației Bild, Uniunea Europeană are în vedere o interdicție amplă a țigaretelor cu filtru și a produselor din tutun electronice. Un proiect de decizie al Consiliului UE, redactat pentru o reuniune a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), recomandă aceste măsuri, relatează cotidianul elvețian blick.ch, potrivit Stiripesurse.ro. Conform documentului, Consiliul UE susține recomandarea OMS de a interzice filtrele pentru a reduce atractivitatea țigaretelor. Textul precizează explicit: „Interzicerea fabricării, importului, distribuției și vînzării țigaretelor cu filtru ar constitui o contribuție importantă la limitarea consumului de tutun.” Cum 95% dintre țigările vîndute în Germania au filtru, măsura ar echivala practic cu o interdicție totală a țigaretelor. De asemenea, țigaretele electronice ar putea fi interzise ca „opțiune suplimentară de reglementare”. Propunerile urmează să fie discutate în Noiembrie, la Conferința OMS de la Geneva. Acestea ar putea avea un impact semnificativ asupra viitoarelor reglementări europene privind tutunul, inclusiv posibile interdicții de produse. Potrivit Bild, reprezentanți ai Guvernului german ar fi salutat deja ideea unei interdicții a filtrelor, deși Ministerul Federal al Sănătății a precizat că poziția comună a UE este încă în curs de negociere. Măsurile propuse urmăresc să protejeze sănătatea publică, să reducă fumatul pasiv și să protejeze mediul. Totodată, ele vizează limitarea influenței industriei tutunului. Conferința OMS privind controlul tutunului va avea loc între 17 și 22 Noiembrie, la Geneva. Rezultatele ar putea avea consecințe importante pentru fumători și pentru industria tutunului din UE. Planurile UE merg și mai departe: se iau în considerare chiar și interdicții de vînzare în magazine, benzinării și chioșcuri. Scopul este reducerea consumului de tutun și nicotină și protejarea mediului. Prin aceste interdicții ar fi implementată parțial o directivă a OMS privind protecția apelor subterane și a solului.

Marți, în SUA, au fost executați doi bărbaţi condamnaţi la pedeapsa capitală, iar Miercuri și Vineri alți doi

Doi bărbaţi condamnaţi la pedeapsa capitală pentru omucidere au fost executați Marţi în statele Florida şi Missouri din SUA, informează AFP, potrivit Agerpres. Aceste două execuţii, efectuate prin injecție letală, au majorat la 37 numărul total de execuţii realizate de la începutul anului în SUA, cel mai ridicat nivel după cele 39 înregistrate în 2013. Alte două execuţii sunt aplicate săptămîna, în Mississippi (Sud) Miercuri şi în Arizona (Sud-Vest) Vineri, din cele opt în total programate pînă în 31 Decembrie. În Florida (Sud-Est), Samuel Smithers, 72 de ani, a fost executat pentru uciderea în 1996 a două prostituate, Christy Cowan şi Denise Roach, pe care le-a bătut şi strangulat. Trupurile celor două femei fuseseră găsite într-un iaz pe o proprietate unde el efectua lucrări de grădinărit. În Missouri (centru), Lance Shockley, 48 de ani, a fost executat Marţi seara pentru uciderea în 2005 a unui poliţist, Carl Graham, crimă pe care Shockley a negat mereu că a comis-o. Poliţistul, care ancheta un accident rutier mortal provocat de cel acuzat cu un an înainte, fusese găsit împuşcat mortal în faţa casei sale. Lance Shockley a fost condamnat la moarte în pofida absenţei de elemente materiale, potrivit apărării sale, şi chiar dacă juraţii nu au ajuns la un verdict unanim asupra acestei pedepse.  Missouri este unul dintre rarele state americane unde pedeapsa capitală poate fi decisă fără unanimitatea Curţii cu Juraţi. Marea majoritate a execuţiilor care au avut loc de la începutul anului în SUA, 31 în total, au fost realizate prin injecţie letală. Patru au fost efectuate prin inhalare de azot, o metodă utilizată pentru prima dată în lume în statul Alabama (Sud) în 2024 şi comparată de experţi ai ONU cu o formă de "tortură", iar două cu plutonul de execuţie, în Carolina de Sud, pentru prima dată în SUA din 2010 încoace. Pedeapsa cu moartea a fost abolită în 23 dintre cele 50 de state americane. Alte trei state, California, Oregon şi Pennsylvania, au instituit un moratoriu asupra execuţiilor la decizia guvernatorilor.

Rusia solicită o încetare a focului la nivel local

Pînă la sfîrșitul acestei săptămîni, ar putea începe lucrările de restabilire a alimentării externe cu energie electrică a centralei nucleare Zaporojie (capturată de ruși în 2022), care funcționează cu generatoare diesel de urgență de trei săptămîni, a declarat Mihail Ulyanov, reprezentantul permanent al Rusiei la organizațiile internaționale la Viena. Potrivit acestuia, este necesar să se restabilească două linii electrice deteriorate - "Dniprovskaya" și "Ferroalloy-1". "Pentru ca acest lucru să devină realitate, este necesar să se convină asupra unei încetări a focului la nivel local în locurile în care se vor efectua lucrări de reparații", a spus Ulyanov, conform RIA. El a menționat că secretariatul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) joacă rolul de intermediar între reprezentanții Rusiei și Ucrainei în această chestiune. Centrala nucleară Zaporojie este situată pe malul stîng al Niprului, în apropiere de orașul Energodar. Aceasta este cea mai mare centrală nucleară din Europa, cu șase unități electrice cu o capacitate de un gigawatt fiecare. Rusia a confiscat centrala nucleară în primele zile ale invaziei din 2022. În Septembrie același an, generarea la unitățile de putere a fost oprită, iar din Aprilie 2024 acestea sunt în modul de oprire la rece În același timp, este nevoie de energie electrică pentru a răci combustibilul stației. Pe 23 Septembrie, alimentarea cu energie externă a fost întreruptă la centrala nucleară - linia electrică de înaltă tensiune Dneprovskaya a fost oprită. Partea rusă susține că închiderea a avut loc din cauza bombardamentelor ucrainene, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat vina pe Rusia pentru acest lucru. AIEA a declarat că directorul general al agenției, Rafael Grossi, continuă să lucreze activ cu Rusia și Ucraina pentru a se asigura că centrala nucleară este conectată la rețeaua electrică cît mai curînd posibil. Organizația a subliniat că scopul său principal este de a preveni un accident nuclear.