Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat Vineri pregătit şi a anunţat, în conferinţa sa anuală de presă, că vrea să pună capăt războiului din Ucraina ”prin mijloace paşnice”, relatează AFP, potrivit News.ro.

”Suntem pregătiţi şi vrem să punem capăt conflictului prin mijloace paşnice”, a anunţat liderul de la Kremlin. ”Noi nu vedem Ucraina pregătită de discuţii”, a adăugat el imediat. El s-a felicitat cu privire la cuceriri recente ale Armatei ruse în Ucraina. ”Forţele ruse avansează pe tot frontul”, a dat asigurări Vladimir Putin, în pofida faptului că Statele Unite desfăşoară eforturi diplomatice pentru a pune capăt războiului.

”Trupele noastre avansează pe toată linia de contact (...), inamicul se retrage în toate direcţiile”, s-a felicitat Vladimir Putin. ”Sunt sigur că pînă la sfîrşitul acestui an vom asista la noi succese”, a dat el asigurări la începutul conferinței. ”Mingea se află în terenul Ucrainei şi Occidentului pentru a opri războiul”, a declarat el.

Putin a aruncat vina războiului pe autoritățile ucrainene. El a declarat că nu se consideră ”vinovat” de morţile cauzate de războiul din Ucraina, pe care l-a lansat în urmă cu aproape patru ani. ”Noi nu ne considerăm vinovaţi de moartea oamenilor, pentru că nu noi am început acest război”, a declarat el.

El a ameninţat că o folosire a activelor ruseşti blocate în vederea unei finanţări a Ucrainei ar putea ”avea consecinţe grele”, după eşecul liderilor Uniunii Europene (UE) de a ajunge la un acord, la un summit, la Bruxelles, în acest sens. ”Este un jaf. Dar de ce nu este posibil să se comită acest jaf? Pentru că consecinţele pot fi foarte grele”, a ameninţat Vladimir Putin în această mare conferinţă de presă anuală, transmisă în direct la televiziunea rusă.

Vladimir Putin, în vîrstă de 73 de ani, care se află la putere de un sfert de secol, este obşnuit cu acest exerciţiu mediatic care durează, în general, cîteva ore. Într-o sală înţesată se aflau jurnalişti din toate regiunile Rusiei, unii în costume tradiţionale, dar şi jurnalişti din presa străină, a constatat AFP. Preşedintele rus s-a exprimat cu această ocazie asupra unui spectru vast de subiecte, de la geopolitică şi economie la îngrijorări concrete ale populaţiei şi probleme locale. La fel ca în anii precedenţi, el era foarte aşteptat în privinţa ofensivei ruse în Ucraina, lansată în Februarie 2022, dar şi în privinţa relaţiilor sale cu preşedintele american Donald Trump sau escaladării tensiunilor cu europenii.

Miercuri, Putin a sublimiat încă o dată că obiectivele Rusiei în Ucraina vor fi ”fără nici o îndoială atinse”, fie pe cale diplomatică, fie prin mijloace militare. El i-a jignit pe liderii europeni, pe care i-a catalogat drept nişte ”purceluşi” care au ambiţia să provoace ”prăbuşirea” Rusiei.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a apreciat, Vineri, că are să ”redevină util” ca el şi europenii să stea de vorbă cu Vladimir Putin, în urma eforturilor întreprinse de către Statele Unite în vederea opririi războiului.

Forţele ruse şi-au accelerat anual acesta cuceririle în Ucraina, din teritoriul căreia controlează 19%. Conflictul rămîne o preocupare majoră a ruşilor.

Potrivit unei anchete de opinie realizate de către Centrul independent Levada la mijlocul lui Decembrie, 21% dintre persoanele intervievate voiau să-l întrebe Vineri pe Vladimir Putin cînd se va termina ”operaţiunea militară specială” în Ucraina, cum numeşte Rusia războiul. Potrivit acestui institut, declarat ”agent străin” de către autorităţile ruse, 16% dintre persoanele intervievate vor să ştie cînd se vor îmbunătăţi condiţiile lor de trai, în contextul în care Rusia este vizată de sancţiuni masive şi se confruntă cu o inflaţie puternică.

”Dacă aş avea posibilitatea să-i pun o întrebare preşedintelui, l-aş întreba cînd va veni pacea pentru toţi. Ar fi o fericire!”, a declarat AFP, la străzile Moscovei, Anna, o pensionară în vîrstă de 65 de ani. Un logistician, Grigori, în vîrstă de 62 de ani, ar vrea, la rîndul său, ”să audă veşti pozitive despre sfîrşitul conflictului”, dar şi despre ”o scădere a dobînzilor împrumuturilor ipotecare”, ale căror niveluri-record frînează investiţiile.

Economia rusă a rezistat pînă acum restricţiilor impuse exporturilor de hidrocarburi ruseşti, însă dificultățile pe care le traversează se exprimă prin penurii de forţă de muncă, un cost prohibitiv al creditelor bancare şi inflaţie. După doi ani de creştere, alimentată de efortul de război, ea dă semne de încetinire, iar Banca Centrală mizează pe o creştere a PIB-ului cuprinsă între 0,5% şi 1%, după o creştere de 4,3% în 2024 şi de 4,1% în 2023.

Această conferinţă a fost totodată o ocazie ca Vladimir Putin să asculte nenumăratele doleanţe locale ale populaţiei din regiunile celei mai vaste ţări din lume, ca de exemplu îmbătrînirea spitalelor, lipsa şcolilor sau starea drumurilor.

Potrivit unui purtător de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, Putin s-a pregătit Miercuri ”pînă noaptea tîrziu”, analizînd întrebările cetăţenilor, dar şi toată ziua de Joi.

Potrivit lui Peskov, peste două milioane de întrebări i-au fost adresate preşedintelui, triate cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI). Problemele sociale ”ocupă primul loc”, a declarat el ziarului Izvestia.

Acest program era odinioară împărţit în două părţi - marea conferinţă de presă anuală, la care participa presa din Occident, şi ”linia directă” cu întrebări şi răspunsuri cu cetăţenii. Începînd din 2023, cele două emisiuni au fuzionat. Întîlnirea faţă în faţă a lui Vladimir Putin cu presa priveşte în general politica şi marile dosare internaţionale. Sesiunea de întrebări şi răspunsuri cu populaţia îi oferă lui Vladimir Putin ocazia să promită să rezolve probleme particulare, să mustre oficiali regionali, iar uneori să facă confidenţe despre viaţa sa privată. Aceste două evenimente, organizate aproape anual începînd din 2001, sunt două mari evenimente televizate anuale ale preşedintelui rus. În 2022, ele nu au avut loc, în timp ce Armata rusă suferea înfrîngeri importante în Ucraina.