Presedintele turc este acuzat ca foloseste Justitia si legislatia impotriva vocilor critice si oponentilor politici
Regimul Preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan reprimă mai agresiv vocile critice şi oponenţii politici, prin cenzură şi condamnări la închisoare, înaintea alegerilor, a atras atenţia Joi Human Rights Watch (HRW), potrivit Reuters şi agerpres.
Alegerile prezidenţiale şi parlamentare trebuie să se desfăşoare pînă cel tîrziu la mijlocul lunii Iunie, dar Erdogan a spus că ele ar putea avea loc mai devreme.
Sondajele arată că Erdogan şi partidul său, AKP, cu origini islamiste, ar putea pierde puterea, după 20 de ani.
În Raportul Global anual, organizaţia de apărare a drepturilor omului susţine că autorităţile turce folosesc legile privind cenzura şi dezinformarea online pentru a închide gura mass media independente, opoziţiei şi vocilor critice.
„Guvernul a luat măsuri extrem de abuzive împotriva opoziţiei politice, a interzis la grămadă proteste publice şi a condamnat şi trimis la închisoare apărători ai drepturilor omului şi presupuşi critici prin Tribunale care acţionează la ordine politice”, a precizat în raport Hugh Williamson, director pentru Europa şi Asia Centrală al Human Rights Watch.
Direcţia pentru Comunicaţii din Turcia nu a răspuns încă unei solicitări a Reuters de a comenta raportul.
Luna trecută, un Tribunal l-a condamnat pe primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, un potenţial contracandidat al lui Erdogan din partea formaţiunii politice de opoziţie Partidul Republican al Poporului (CHP), la doi ani şi şapte luni de închisoare şi i-a interzis implicarea în politică pentru insultarea de oficiali publici în 2019, un verdict pe care el l-a atacat în apel.
Ca reacţie, Erdogan a spus că cetăţenii turci nu au dreptul să ignore deciziile Justiţiei şi că instanţele vor corecta în procesele de apel orice greşeli.
În această lună, instanţa supremă a îngheţat conturile bancare ale Partidului Democrat al Poporului (HDP), pro-kurd şi a treia forţă politică din Parlament, iar în prezent judecă un caz de închidere a formaţiunii pentru presupuse legături cu militanţi. HDP neagă acuzaţiile.
În Octombrie, Turcia a adoptat o lege propusă de AKP care prevede pedepse de pînă la trei ani de închisoare pentru jurnalişti şi utilizatori de social media pentru răspîndirea de „dezinformări”, stîrnind îngrijorări profunde privind libertatea discursului.
Criticii susţin că nu există o definiţie clară a „informaţiilor false sau înşelătoare”, ceea ce permite abuzuri asupra legii din partea instanţelor care nu sunt independente. Guvernul neagă acuzaţiile conform cărora Tribunalele au reprimat vocile critice şi i-au redus la tăcere pe oponenţi în ultimii ani.
Guvernul afirmă că noua legislaţie are ca scop reglementarea publicaţiilor online, protejarea ţării şi combaterea dezinformării.