1. Ce documente sunt necesare pentru a beneficia de călătorii fără vize în spaţiul Schengen?

Trebuie să deţineţi paşaport biometric valabil cel puţin încă trei luni de la data întoarcerii preconizate în Republica Moldova; pe coperta paşaportului dvs. trebuie să fie aplicat acest simbol:

2.  E posibil de efectuat mai multe călătorii în spaţiului Schengen în perioada celor 90 de zile în decurs de 180 de zile?

Da. Deși trebuie să calculaţi cu atenție numărul de zile de şedere pentru a nu depăşi perioada totală de 90 (nouăzeci) de zile de şedere în decursul celor 180 de zile. Durata autorizată de şedere în spaţiul Schengen poate fi determinată cu ajutorul “calculatorului”, care poate fi găsit aici: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/border-crossing/index_en.htm

Ghidul de utilizare al acestuia poate fi accesat aici:

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/border-crossing/docs/short_stay_schengen_calculator_user_manual_en.pdf

Cu ajutorul calculatorului (opțiunea “planning”) – pe baza intrărilor şi ieşirilor precedente ale călătorului în/din spaţiul Schengen – obţineţi informaţia despre durata maximă de şedere permisă începînd cu o anumită zi în viitor.

3. Regimul fără vize va fi valabil pentru orice tip de paşaport?

Toţi deţinătorii de paşapoarte biometrice vor putea circula în ţările Schengen fără vize.Conform Acordului între UE şi RM de modificare a Acordului între Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitarea eliberării vizelor, cetăţenii Republicii Moldova titulari de paşapoarte diplomatice şi paşapoarte biometrice de serviciu sunt deja scutiţi de vize.

4. În care state membre va fi introdusă libera circulație?

Cetăţenii RM vor călători fără vize în toate statele membre ale UE cu excepţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei.

Statele membre ale UE  care vor elimina vizele pentru cetățenii Republicii Moldova:

•  Statele membre ale UE care fac parte din spaţiul Schengen: Portugalia, Spania, Franţa, Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Italia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Estonia şi Malta;

•  Statele membre ale UE care încă nu au implementat acquis-ul Schengen (statele care nu fac parte din spațiul Schengen fără frontierele interne):  Cipru, Croaţia, România şi Bulgaria.

Scutirea de vize se aplică de asemenea în cazul ţărilor asociate spaţiului Schengen: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

5. Garantează eliminarea vizelor dreptul de intrare în spaţiul Schengen?

Eliminarea vizelor nu garantează în mod automat dreptul necondiţionat de intrare şi şedere de scurtă durată în spațiul Schengen. Eliminarea regimul de vize nu anulează alte condiţiile de  intrare şi şedere de scurtă durată. Statele membre au dreptul de a refuza intrarea şi şederea de scurtă durată pe teritoriul acestora dacă una sau mai multe din condiţiile de intrare enumerate mai jos nu sunt îndeplinite.

Pentru călătorii ce nu depăşesc 90 de zile în decurs de 180 de zile, condiţiile de intrare pentru resortisanții ţărilor terţe sunt următoare:

(a)  deţinerea documentului de călătorie valabil sau a documentelor ce permit trecerea frontierei;

(b) justificarea scopului şi condiţiilor de şedere preconizată, existenţa mijloacelor financiare suficiente, cît pentru durata şederii preconizate, atît pentru întoarcerea în ţara de origine;

(c) a nu fi pe lista persoanelor pentru care au fost emise semne de alertă în Sistemul de Informaţie Schengen (SIS) cu scopul de a interzice intrarea în Statele membre;

(d) a nu fi considerat/ă drept amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale statelor membre, în special cînd nu există semne de alertă în bazele de date naţionale ale Statelor membre cu scopul de a interzice intrarea din aceleaşi motive.   

6. Motivele refuzului de intrare

Cînd intrarea pe teritoriul unui stat membru este refuzată din motive de neîndeplinire a unei sau mai multor condiţii sus-menţionate, resortisantului țării terțe i se eliberează o decizie argumentată în formă scrisă pe un formular standard, care conţine motivele concrete ale refuzului. Formularul completat i se transmite resortisantului ţării terţe în cauză, care trebuie să confirme recepţionarea deciziei.

Resortisanții țărilor terțe, cărora le-a fost refuzată intrarea, sunt în drept de a contesta decizia. Contestarea dată trebuie să fie înaintată în conformitate cu prevederile legii naţionale a statului membru în cauză. În acest sens, resortisantului țării terțe i se comunică în formă scrisă datele de contact ale reprezentanţilor competenți de a acţiona din numele acestuia.

Depunerea contestaţiei nu suspendă decizia de a refuza intrarea.

Pentru multe detalii consultați Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen):

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:105:0001:0032:EN:PDF

7. Ce documente trebuie să prezint colaboratorului serviciului grăniceri la punctul de trecere a frontierei?

Trebuie să prezentaţi paşaportul Dvs.; adițional pot fi cerute următoarele acte: biletele pentru călătoriile ce urmează a fi făcute şi biletele pentru retur; dovada mijloacelor financiare suficiente; rezervarea de cazare; scrisoarea de invitaţie în cazul vizitei private, conferinţelor; certificatul de admitere într-o instituție de învățămînt în cazul studiilor, etc.

8. De ce sumă de bani este nevoie pentru a efectua călătorii turistice în spațiul Schengen?

Conform Articolului 5 (3) din Codul Frontierelor Schengen, “Evaluarea mijloacelor de subzistență se face în funcție de durata și de obiectul șederii și în raport cu nivelul mediu al prețurilor în materie de cazare și masă din statul membru sau din statele membre în cauză, pentru o cazare la preț moderat, înmulțite cu numărul de zile de ședere”.[1]

Se verifică dacă călătorul deține mijloace suficiente de subzistență pentru durata şi scopul şederii preconizate, pentru returul în ţara de origine sau tranzitul într-o ţară terţă şi că el/ea poate să le obţină în mod legal. Pentru a verifica existenţa mijloacelor de subzistență se iau în consideraţie sumele de referinţă stabilite de către fiecare stat membru.

Verificarea existenţei mijloacelor financiare poate fi efectuată pe baza banilor în numerar, cecurilor de călătorie şi cardurilor bancare care se află în posesia resortisantului ţării terţe. Declaraţiile de sponsorizare, dacă sunt prevăzute de legislaţia naţională, şi scrisorile de garanţie/invitaţia din partea persoanei care invită conform legislaţiei naţionale, în cazul dacă resortisantul ţării terţe va fi găzduit de către persoana dată, de asemenea pot fi considerate drept dovada mijloacelor suficiente de subzistență.

Validitatea cardului bancar poate fi verificată luînd legătura cu compania care l-a emis sau prin intermediul altor facilități disponibile la punctul de trecere a frontierei (ex., case de schimb valutar).

Invitaţia din partea persoanei/organizaţiei-gazdă poate fi verificată luînd legătura direct cu această persoană/organizație sau prin intermediul verificării bunei-credinţe a persoanei/organizaţiei-gazdă cu ajutorul organelor naționale de control din statul membru de reşedinţă al persoanei/organizaţiei-gazdă.

9. Este necesară perfectarea asigurării medicale pentru a călători în spaţiul Schengen?

Asigurarea medicală de călătorie nu este obligatorie pentru resortisanții ţărilor terţe scutiţi de vize, dar este cu titlu de recomandare.

10. Este necesar de a deține un bilet de întoarcere la momentul plecării din Moldova?

În cazul călătoriei cu avion/tren/autocar se recomandă să aveţi bilet pentru retur.  Însă, această condiție nu este obligatorie.

11. Am nevoie de viză pentru a munci în spaţiul Schengen mai puţin de 3 luni?

Da, majoritatea statelor membre vă obligă să obţineţi viza de muncă sau permisul de muncă dacă intenţionaţi să îndepliniţi o activitate remunerată chiar şi pe o perioadă de mai puţin de trei luni.

Mai multe informaţii sunt disponibile pe următorul web-site:

http://ec.europa.eu/home-affairs/doc_centre/borders/docs/notification_visa_539_2001_en.pdf

12. Dacă planific să vizitez un prieten sau o rudă care rezidă în spatiul Schengen, va trebui să comunic careva informaţii despre această persoană colaboratorului serviciului grăniceri?

Vi se poate cere să comunicaţi informaţii detaliate despre această persoană. Se recomandă să aveţi cel puţin adresa şi numărul de contact.

13. Este necesară deținerea vizei pentru a vizita statele membre ale spaţiului Schengen cu scop de afaceri, precum participare la întîlniri de afaceri, cursuri de instruire sau expoziţii pe o perioadă scurtă?

Nu.

14. Este necesară deținerea vizei /permisului de studii dacă planific să călătoresc în spaţiul Schengen pentru a face studii de scurtă durată?

Sunteţi obligat/ă să perfectaţi permis de studii numai în cazul în care intenţionaţi să faceți studii pe o perioadă de mai mult de 90 de zile în decurs a 180 de zile. Pentru studii de lungă durată sunteţi obligat/ă să obţineţi permis de studii, iar regulile variază de la o ţară la altă.  De aceea, se recomandă să contactaţi Ambasada/Consulatul ţării în care intenţionaţi să faceţi studii înainte de a începe studiile.

15. Vor fi informate toate autorităţile statelor membre ale spaţiului Schengen despre aceste modificări?

Da.

16. O data ce eliminarea regimului de vize va intra în vigoare, vor exista careva restricţii în legătură cu călătorii dintr-o ţară a spațiului Schengen în altă?

Nu există control la frontierele interne între ţările ale spațiului Schengen. Există control la frontierele între ţările ale spațiului Schengen şi Cipru, Croaţia, Bulgaria şi România. Cetăţenii Republicii Moldova trebuie să dețină paşaportul asupra ei pe tot parcursul călătoriei, deoarece în legislaţiile naţionale poate fi prevăzut controlul ad-hoc la frontierele interne. 

17. Ce se întîmplă în cazul în care mă aflu în spaţiul Schengen mai mult de 90 de zile (fără permis de şedere sau viză de lungă ședere) sau muncesc (fără permis de muncă)?

Aflarea cetăţenilor Republicii Moldova în spațiul Schengen pe o perioadă de mai mult de 90 de zile în decursul celor 180 de zile (fără permis de şedere sau viză de lungă şedere) se consideră ilegală, și poate fi sancționată cu aplicarea interdicţiei de intrare ulterioară în spațiul Schengen. Efectuarea activităţii remunerate în spațiul Schengen fără permis de şedere este de asemenea ilegală (chiar și pe o perioadă de mai puţin de 90 de zile) şi poate de asemenea fi sancționată cu aplicarea interdicţiei de intrare ulterioară în spațiul Schengen.