Alianța Nord-Atlantică discută măsuri mult mai ferme împotriva acțiunilor provocatoare ale Moscovei, scrie Financial Times. Printre propuneri se află înarmarea dronelor de supraveghere care operează de-a lungul graniței cu Rusia și relaxarea regulilor de angajare pentru piloți, astfel încît aceștia să poată deschide focul mai rapid asupra avioanelor rusești.

Inițiativa a venit de la statele aflate pe frontiera estică a NATO, sprijinite de Franța și Marea Britanie, iar discuțiile s-au extins acum la nivelul tuturor celor 32 de membri ai alianței.

Se analizează inclusiv organizarea de exerciții militare în apropierea graniței cu Rusia, în special în zone izolate, unde riscul unor incidente este ridicat.

În ultimele luni, au avut loc mai multe încălcări ale spațiului aerian: drone rusești au pătruns în România, iar avioane MiG au traversat teritoriul Estoniei. În Polonia a avut loc prima confruntare directă între aeronave NATO și drone rusești de la începutul invaziei Ucrainei.

Situația este complicată și de atacurile hibride, inclusiv valuri de drone neidentificate care au perturbat recent aeroporturi din Belgia, Danemarca și Germania. Mai mulți oficiali occidentali le-au pus pe seama Moscovei, alături de atacuri cibernetice și tentative de sabotaj.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whittaker, a declarat că „în fiecare zi se lucrează la opțiuni mai bune în războiul hibrid” și că trebuie stabilite „trepte clare pe scara escaladării”.

Potrivit oficialilor citați de Financial Times, una dintre problemele urgente este armonizarea regulilor de angajare de pe flancul estic. Unele state obligă piloții să confirme vizual țintele înainte de a acționa, altele acceptă decizii bazate doar pe date radar sau pe traiectoria obiectelor ostile.

Nu toți aliații privesc însă la fel problema. Unele capitale cer o atitudine mai agresivă pentru a descuraja Rusia, în timp ce altele avertizează asupra riscului unei confruntări directe cu o putere nucleară.

„Există discuții active despre cum putem răspunde mai eficient Rusiei”, a declarat un diplomat NATO, subliniind că totul se află încă într-o fază incipientă.

Alianța a convocat deja două întîlniri de urgență după incidentele din Polonia și Estonia și a lansat misiunea Eastern Sentry, menită să consolideze apărarea aeriană a țărilor de pe frontiera estică. Deocamdată nu există un termen pentru decizii finale și nici garanția că schimbările vor fi comunicate public.

În paralel, Uniunea Europeană pregătește propriile măsuri: restricții de călătorie pentru diplomații ruși suspectați că desfășoară operațiuni de spionaj și sabotaj, precum și finanțarea unor sisteme anti-drone.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un avertisment dur în fața Parlamentului European:

„Aceasta este o campanie deliberată și țintită în zona gri împotriva Europei, iar Europa trebuie să răspundă. Rusia vrea să semene diviziune. Trebuie să răspundem cu unitate. Nu trebuie doar să reacționăm, trebuie să descurajăm. Dacă ezităm, zona gri nu va face decît să se extindă”.