În anul 1976, Guvernul egiptean a fost protagonistul unei situații administrative unice în istoria modernă, fiind nevoit să emită un pașaport oficial pentru o persoană care decedase cu peste trei milenii în urmă. „Cetățeanul” în cauză era Ramses al II-lea, cunoscut și sub numele de Ramses cel Mare, unul dintre cei mai longevivi și influenți faraoni ai lumii antice. Documentul a fost creat dintr-o urgență științifică majoră, deoarece mumia, expusă la Muzeul Egiptean din Cairo, prezenta semne alarmante de degradare.

În urma analizelor complexe de laborator, cercetătorii au descoperit că țesuturile vechi de mii de ani ale faraonului erau atacate de nu mai puțin de 89 de tulpini diferite de ciuperci și bacterii. Dacă nu se intervenea rapid și precis, corpul antic risca să fie distrus complet și iremediabil. Singura soluție viabilă identificată la acea vreme a fost supunerea mumiei la un tratament avansat de sterilizare prin iradiere cu raze gamma. Cele mai performante și sigure facilități tehnologice capabile să execute o astfel de procedură delicată se aflau pe teritoriul Franței.

Transportul internațional al unei mumii regale a ridicat probleme logistice, legale și diplomatice neașteptate. Legislația franceză din acea perioadă stipula în mod strict că orice persoană, indiferent dacă este în viață sau decedată, care intră pe teritoriul național trebuie să dețină documente de identificare legale și valabile. În lipsa unui pașaport oficial, autoritățile vamale franceze ar fi fost obligate prin lege să clasifice rămășițele lui Ramses al II-lea drept „colet” comercial sau simplă „antichitate”. Autoritățile de la Cairo au refuzat categoric această încadrare administrativă, solicitînd ferm ca faraonul să fie tratat cu demnitatea și onorurile cuvenite unui adevărat șef de stat.

Pentru a respecta atît cerințele legale franceze, cît și statutul istoric al lui Ramses cel Mare, statul egiptean a emis un pașaport oficial cu valabilitate internațională. Documentul a fost completat cu o rigoare birocratică fascinantă. La rubrica destinată numelui a fost trecut Ramses al II-lea, iar data nașterii a fost estimată la aproximativ 1303 î.Hr. La rubrica naționalității s-a specificat clar cetățenia egipteană. Poate cel mai interesant detaliu este rubrica ocupației, unde funcționarii egipteni au notat cu solemnitate: „Rege (decedat)” / „King (deceased)”.

În luna Septembrie a anului 1976, aeronava militară care transporta mumia a aterizat pe pista bazei aeriene Le Bourget din apropierea Parisului. Existența pașaportului a dictat imediat aplicarea protocolului de stat la cel mai înalt nivel. Ramses al II-lea a fost întîmpinat direct pe covorul roșu și a primit onoruri militare complete din partea Gărzii Republicane franceze, un nivel de respect rezervat exclusiv șefilor de stat în exercițiu. Acest moment a rămas în istorie ca o scenă unică, în care forțele armate ale unei republici europene moderne au prezentat onorul militar unui lider care domnise cu mult înainte de fondarea națiunii lor.

Faraonul a petrecut aproximativ șapte luni pe teritoriul francez, timp în care a fost preluat de o echipă multidisciplinară de experți. În laboratoarele Muzeului Omului din Paris, mumia a fost analizată și tratată cu succes prin iradiere cu raze gamma. Procedura a sterilizat complet corpul și a stopat definitiv proliferarea microorganismelor nocive, conservînd intacte țesuturile antice. La finalizarea tratamentului, Ramses al II-lea a fost repatriat în Egipt, documentul său de călătorie fiind ștampilat corespunzător la ieșirea din Franța, iar astăzi mumia se află conservată în condiții de maximă siguranță. (Sursa: Grupul Știai asta? de pe FB)