Bulgaria este una dintre acele țări în care societatea este mai predispusă să creadă o dezinformare o perioadă mai lungă de timp. Bulgarii cad repede pradă narațiunilor manipulative și, prin urmare, le este mai greu să treacă prin crize. Nu există soluții rapide pentru a face față problemelor sociale și istorice adînc înrădăcinate în societatea bulgară, care contribuie la această situație.

Bulgaria se află la o răscruce de drumuri, într-un moment în care legăturile culturale și istorice de lungă durată ale țării cu Rusia, combinate cu operațiuni speciale de influență ale Kremlinului în țară, se dovedesc dificile pentru o schimbare serioasă. Rusia este considerată în continuare ca fiind un partener strategic de un sfert dintre bulgari, scrie DNEVNIK, potrivit RADOR.

Cu toate acestea, a existat o schimbare notabilă a opiniei publice față de atitudinile pro-occidentale – sprijinul pentru aderarea la NATO a crescut de la 50% în 2022 la 58% în 2023. Cu toate acestea, creșterea îi lasă pe bulgari printre națiunile pentru care există cea mai mică probabilitate de a susține aderarea la NATO. În același timp, nivelurile ridicate de corupție, capturarea statului și anii de instabilitate, agravate de pandemia de COVID și de lupta mai multor Guverne succesive pentru a-și asigura sprijinul în Parlament, au contribuit la scăderea încrederii în instituțiile publice și în mass-media.

Astfel de evaluări sunt cuprinse în Raportul 2023 al Institutului GLOBSEC, publicat cu ocazia forumului acestuia, care are loc în prezent la Bratislava pentru a 18-a oară consecutiv. Acesta reunește în decurs de trei zile, pe mai multe scene și platforme, aproape 1.200 de lideri din peste 60 de țări, inclusiv 11 șefi de stat și de Guvern. Potrivit organizatorilor, la forum participă doar doi bulgari: fostul premier Kiril Petkov și Ivan Krîstev, președintele Consiliului de Administrație al Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și cercetător la Institutul de Științe Umaniste și Sociale din Viena.

Nu sunt prezenți oficiali din Bulgaria, oameni de afaceri sau experți bulgari, bulgari în fruntea unor institute și organizații internaționale, militari bulgari.

Constatările din raportul GLOBSEC Trends 2023 privind tendințele din anul trecut acoperă opt țări (Bulgaria, România, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Polonia, Lituania și Letonia) și se bazează pe sondaje reprezentative la nivel național, făcute cu 1.000 de persoane în fiecare țară, realizate în luna Martie a acestui an (în Bulgaria sunt realizate de Alpha Research).

Trei dintre aceste opt țări – Bulgaria, Slovacia și România – se remarcă ca fiind sceptice față de UE și NATO, pentru că susțin teoriile ale conspirației și le plac liderii autoritari.

Datele despre atitudinea bulgarilor

44% cred că Rusia este de vină pentru războiul din Ucraina (în scădere de la 50% în 2022).

32% sunt convinși că Occidentul este de vină pentru că a provocat Rusia (alți 15% cred că Ucraina este de vină pentru asuprirea cetățenilor săi vorbitori de limbă rusă).

Doar în Bulgaria și Slovacia, mai puțin de jumătate dintre respondenți dau vina pe Rusia. În Ungaria, în pofida poziției pro-Putin și a discursului Guvernului lui Viktor Orbán, ponderea celor care condamnă Moscova pentru agresiune a crescut într-un an la 54% (cei care dau vina pe Occident sunt 19%).

34% dintre bulgarii chestionați consideră că Rusia e o amenințare la adresa securității țării lor. 38% cred că ea este o amenințare la adresa identității și valorilor din Bulgaria.

Acest sondaj scăzut a fost, totuși, precedat de doar 3% dintre persoane cu această opinie în 2020. În acest an, din Ungaria (48%) pînă la Polonia (88%), predomină perceperea Rusiei ca o amenințare.

33% dintre respondenții din Bulgaria indică SUA ca fiind o amenințare la adresa securității țării. 56% spun că SUA trage Bulgaria într-un război cu Rusia pentru că are de cîștigat de asta.

Ceva s-a întîmplat între 2021 și 2022, pentru că atunci în Bulgaria frica de America s-a dublat de la 16% la 33% și a rămas acolo și în 2023. În Slovacia, cazul este mult mai dramatic – acolo se înregistrează un salt de la 39% la 50% în ultimul an. Raportul explică că „majoritatea politicienilor populiști slovaci vorbesc despre pace ca despre o justificare pentru cooperarea cu Kremlinul, ori despre întreruperea furnizării de arme către Ucraina”. Și acest lucru are loc „după ani de campanii de denigrare a NATO ca instrument al SUA de control al țărilor mai mici și instrument de conflicte în proximitate”. Două treimi (66%) dintre slovaci sunt convinși că America este implicată într-un război cu Rusia pentru profit.

20% dintre bulgari percep SUA ca pe un aliat strategic

Acest procent este în scădere de la 27% în 2021, dar au fost situații mai rele – 18% în Slovacia și 17% în Ungaria. Cînd reprezentanții acestei cincimi dintre bulgari au fost rugați să explice alegerea lor pro-americană, ei au răspuns cu „un partener pe care ne putem baza (40%), „pentru că sunt o superputere economică și politică (36%) și pentru că SUA protejează libertatea și drepturile omului” (14%).

26% dintre bulgari percep Rusia ca fiind un partener strategic

Aceasta este totuși o scădere semnificativă de la 45% în 2021 și este la egalitate cu Ungaria (27%) și Slovacia (25%). Dar în restul țărilor chestionate, doar între 2 și 6 la sută au răspuns astfel. ”Într-o oarecare măsură, această tendință reflectă atitudinea pozitivă față de Rusia în societate, dar poate fi și un produs al retoricii pro-ruse a personalităților politice, care subliniază cît de importante au fost aprovizionarea cu energie rusă pentru țara lor și pentru Europa. (…) Cu toate acestea, bulgarii evidențiază cel mai mult istoria lor comună (40%) și apropierea culturală (23%) cu Rusia, ceea ce subliniază faptul că aceste percepții ale unui parteneriat strategic sunt mai mult bazate pe valori (…).”

Celelalte argumente de apropiere strategică cu Rusia indicate de bulgari,sunt:

– „dependența de materii prime strategice” (17%)

– „Rusia este o superputere politică/economică” (14%)

– „Rusia ajută Bulgaria (12%)

– „Cooperare și relații economice” (12%)

Aprobarea Marii Britanii ca partener strategic al Bulgariei a scăzut – de la 13% în 2021 la 6% în prezent. Același lucru este valabil și pentru Franța – de la 15% în 2022 la 10% acum. Pentru China în 2023, 8% dintre bulgari oferă o astfel de evaluare.

49% dintre bulgari spun că sancțiunile economice sunt ineficiente pentru că nu aduc prejudicii Rusiei.

37% cred că sancțiunile au efect și ar trebui să rămînă în vigoare pînă cînd Rusia se retrage din teritoriile ocupate.

Din nou, doar în Bulgaria și Slovacia răspunsul predominant este scepticismul față de sancțiuni, în celelalte 6 țări este invers. În ansamblu, autorii raportului atrag atenția asupra faptului că nu este exclus ca în unele dintre țările din sondaj să existe o motivație pentru un embargo mai decisiv, dar în altele atît Kremlinul, cît și jucătorii locali folosesc discursul despre sancțiuni pentru a slăbi sprijinul pentru ele.

59% dintre bulgari au menționat că, pentru ei, ajutorul militar și echipamentul pentru Ucraina reprezintă un fel de provocare din partea Bulgariei către Rusia și apropie țara de război.

49% au ales răspunsul că așa este ajutată Ucraina să se apere.

Datele arată că sunt bulgari care cred că este necesar să se ajute și că în același timp este un fel de provocare față de Rusia. În Slovacia, cei care cred în caracterul provocator sunt și mai mulți (69%), în România sunt la fel de mulți ca în Bulgaria, iar la unguri, 57% aleg acest lucru, deși țara a anunțat de la început că nu oferă nimic Kievului.

71% dintre bulgari spun că refugiații din Ucraina sunt ajutați în detrimentul bulgarilor asistați social.

52% acceptă în același timp răspunsul „țara mea ar trebui să continue să ajute refugiații ucraineni pentru că ei ne salvează de război”.

Chiar și în Polonia, 52% au indicat răspunsul „ajutor în detrimentul celor nevoiași din țara noastră”, dar în Bulgaria, Slovacia și România acest indicator sare și de 70%. Din nou, bulgarii sunt cu cea mai mică pondere de persoane care primesc refugiați, refugiații ar trebui totuși ajutați.

58% din Bulgaria ar vota „da” la un posibil referendum privind rămînerea țării în NATO

Această creștere a sprijinului atlantic din partea bulgarilor e în mod clar cel mai bun rezultat din 2020 pînă în prezent. În Letonia și Cehia se înregistrează o scădere, dar de la indicatori înalți, la 79% și 85%. Slovacia se remarcă prin faptul că, din 2018 pînă în prezent, a înregistrat o creștere constantă a sprijinului pentru Alianță de la 50% la 72% în 2022. Și brusc, campanii masive de dezinformare din străinătate și din structurile slovace au readus rezultatul la nivelul din 2019, explică autorii.

53% dintre bulgari cred că apartenența la NATO reduce probabilitatea ca țara lor să fie atacată de o altă putere. 44% cred că un aliat atacat al Alianței ar trebui ajutat să se apere.

De asemenea, în Slovacia spun același lucru (54%), dar în toate celelalte 6 țări peste 70% au făcut această alegere. Această îndoială cu privire la puterea de reținere privind NATO se explică parțial prin faptul că în trecut unele țări au fost abandonate de aliații lor în mijlocul unui conflict major sau prin percepția unor neînțelegeri în procesul de luare de deciziilor în cadrul Alianței (de exemplu, legat de primirea Finlandei și Suediei). Bulgaria este singura țară cu o susținere de sub 50% pentru aplicarea de către țară a principiului apărării colective; toate celelalte, începînd cu Slovacia, sunt între 65-92 la sută.

44% dintre bulgari au încredere în Armata lor

Cel mai scăzut indicator dintre cele opt țări chestionate, iar asta după ce în ultimii ani încrederea în Armata Bulgară nu a fost oricum foarte mare (56-58% în 2020-2021), Slovacia se remarcă printr-o scădere rapidă a acestei încrederi – de la 75% în 2021 la 48% astăzi. Același proces se observă și în Ungaria (de la 75% în 2020 la 53% în prezent). Toate celelalte 5 țări oferă peste 70% încredere în forțele lor armate, că le vor proteja.

„Declinul încrederii în Bulgaria și Slovacia ar trebui perceput prin prisma neîncrederii în masă și sistematică în instituțiile naționale și internaționale din ambele țări”, adaugă autorii.