Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat, Marţi, la Kiev, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său ucrainean Volodimir Zeleski, că ”de acum este posibil un progres în negocierile de pace între Rusia şi Ucraina”, în urma unor întîlniri cu Preşedinţii rus Vladimir Putin şi ucrainean, relatează AFP.

După mai multe ore de la o întîlnire cu Putin, Luni, el a dat asigurări, Marţi, că e convins că există ”soluţii concrete practice” în vederea unei dezescaladări în criza ruso-occidentală în centrul căreia se află Ucraina, în conferinţa de presă comună cu Zelenski.

El a anunţat, Marţi, la sosirea sa la Kiev, că a ”obţinut” asigurări de la Putin că urmează ”să nu aibă loc o escaladare” suplimentară în criza ruso-occidentală privind Ucraina

Macron a fost primit Marţi, la prînz, de către Zelenski, care i-a strîns mîna, la un palat, la Kiev.

”Ne aşteptăm să purtăm foarte curînd negocieri între liderii ţărilor din formatul Normandia”, din care fac parte Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania, în procesul de pace din Estul Ucrainei, a anunţat, la rîndul său, Preşedintele ucrainean.

Emmanuel Macrom, a cărui ţară deţine Preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE), a efectuat Luni o vizită la Moscova, unde a participat la o întîlnire de cinci ore cu Vladimir Putin.

”Am obţinut să nu aibă loc o degradare şi nici o escaladare”, le-a declarat unor jurnalişti şeful statului francez, la bordul avionului cu care venea de la Moscova la Kiev.

”Era vorba, în ceea ce mă priveşte, să blochez jocul pentru a împiedica o escaladare şi să deschid perspective noi. (...) Acest obiectiv, în ceea ce mă priveşte, a fost îndeplinit”, a declarat el, adăugînd că a constatat că omologul său rus era ”hotărît, destul de sigur pe el şi avansează cu logica sa”.

Macron a anunţat încă de Luni seara că a primit asigurări de la Putin cu privire la ”stabilitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.

Cel mai puternic om din Rusia a declarat că ”unele dintre ideile” lui Macron ar putea ”pune bazele unor progrese comune” şi că urmează să discute din nou cu şeful statului francez în urma vizitei acestuia în Ucraina.

Însă intenţiile reale ale lui Vladimir Putin rămîn necunoscute. El nu a spus absolut nimic Luni despre trupele ruse desfăşurate la frontiera Ucrainei.

Putin a denunţat, însă, din nou, refuzul Occidentului de a ceda în politica privind extinderea NATO şi în privinţa retragerii mijloacelor militare NATO din Europa de Est.

Rusia a prezentat aceste revendicări drept condiţii ale unei dezescaladări.

Însă, potrivit Preşedinţiei franceze, Putin a acceptat să examineze propunerile lui Macron.

Aceste propuneri constau într-un angajament al ambelor părţi de a nu promova iniţiative militare, anunţarea unui dialog cu privire la dispozitivul militar rus, negocieri de pace în Războiul din Ucraina şi lansarea unui dialog strategic.

Rusia s-ar angaja, de asemenea, să-şi retragă forţele din Belarus după încheierea manevrelor militare prevăzute în Februarie.

Preşedintele francez este primul lider occidental de prim-plan care s-a întîlnit cu Vladimir Putin de la agravarea tensiunilor, în decembrie.

O convingere a Kievului să accepte compromisuri, foarte nepopulare, se anunţă dificilă.

Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a insistat Luni asupra a ”trei linii roşii” – şi anume nici un compromis privind integritatea teritorială a Ucrainei, fără negocieri directe cu separatiştii şi fără vreun amestec în politica externă ucraineană.

Putin aprecia, imediat, că negocieri între Preşedinţii francez şi ucrainean se anunţau ”nu tocmai uşoare”.

Atît Statele Unite, cît şi Uniunea Europeană au ameninţat că un nou atac rus în Ucraina ar avea consecinţe teribile pentru Rusia, prin adoptarea unor sancţiuni devastatoare.

Joe Biden a ameninţat, în întîlnirea sa, Luni, cu Olaf Scholz că un asemenea asalt ar însemna ”sfîrşitul” controversatului gazoduct strategic ruso-german Nord Stream 2.

Statele Unite, Germania şi Regatul Unit au trimis întăriri militare în Europa.

Ucraina prevede, la rîndul său, vaste manevre militare pe teritoriul ucrainean, în perioada 10-20 Februarie, cu drone de luptă achiziţionate din Turcia şi rachete antitanc livrate de Statele Unte şi Londra, în paralel cu exerciţiile ruso-belaruse.

”Nu prea înţeleg cum anume ameninţarea Ucrainei face să avanseze obiectivele Preşedintelui Putin”, declară premierul britanic Boris Johnson cotidianului The Times.

”Noi nu putem recompensa, şi deci încuraja, o diplomaţie care se bazează pe forţă, iar o dezescaladare din partea Rusiei este, aşadar, condiţia necesară unui dialog rodnic”, afirmă el.