Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a cîştigat duminică cel de-al doilea tur al alegerilor, cu 51,8% din voturi, faţă de 48,2% obţinute de senatorul de extremă dreaptă Flavio Bolsonaro, într-o revenire inedită în istoria democratică a ţării. Bolsonaro şi-a anunţat intenţia de a obţine anularea alegerilor.

Este pentru prima dată de la sfîrşitul dictaturii militare (1964-1985) cînd un candidat clasat pe locul al doilea în primul tur al alegerilor se impune în al doilea tur în faţa adversarului său, potrivit EFE, preluată de Agerpres.

Duminică, în al doilea tur, Lula a răsturnat acest rezultat şi a obţinut cu peste patru milioane de voturi mai mult decît adversarul său.

În cele din urmă, Brazilia nu a virat spre dreapta precum Argentina, Chile sau Columbia, toate susţinute de preşedintele american Donald Trump. Rămîne unul dintre puţinele bastioane progresiste din America Latină.

Cu 51,8% din voturi, comparativ cu 48,2% pentru senatorul Flavio Bolsonaro, veteranul Lula, care va împlini marţi 81 de ani, a sfidat toate predicţiile. El a obţinut cu 4,4 milioane de voturi mai mult decît adversarul său.

Lula fusese depăşit în primul tur de scrutin de fiul fostului preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro (2019-2022), care a fost condamnat pentru tentativă de lovitură de stat.

Brazilienii „au mers la urne pentru că am reuşit să-i convingem că votul este foarte important pentru a garanta democraţia”, a declarat Lula din Sao Paulo.

Cu vocea mai răguşită ca niciodată, el a mulţumit „generozităţii tineretului brazilian”, care, între cele două tururi de scrutin, a ieşit în stradă şi s-a mobilizat pe reţelele de socializare pentru a realiza o „virada”, aşa cum numesc brazilienii o revenire într-un meci de fotbal.

Al patrulea mandat

Pentru al patrulea mandat, însă, spaţiul de manevră al preşedintelui pare limitat după victoria covîrşitoare a conservatorilor în alegerile legislative de acum trei săptămîni.

Campania a dezvăluit cît de divizată rămîne ţara, iar o dispută juridică a perturbat chiar şi ziua alegerilor. În urma unei hotărîri a Curţii Supreme, votul a fost prelungit cu două ore. Echipa lui Lula depusese un apel, susţinînd că alegătorii au fost împiedicaţi să-şi exprime votul deoarece autobuzele au fost scoase din circulaţie în anumite oraşe, în special în fieful său din nord-est.

„Este imposibil să recunoaştem alegerile”, a declarat Flavio Bolsonaro după anunţarea rezultatelor. Vorbind din Brasilia, el a denunţat procesul de vot ca fiind „trucat”.

Tabăra sa a solicitat, de asemenea, prelungirea votului în două regiuni din cauza „ploilor abundente”.

Tatăl său a refuzat, la rîndul său, să recunoască înfrîngerea în faţa lui Lula în 2022. În prezent, el execută o pedeapsă de 27 de ani de detenţie sub supraveghere la domiciliu pentru tentativă de a se agăţa de putere după eşecul său de a fi reales.

„Poporul s-a mobilizat şi s-a unit”

Aceasta este prima dată cînd un candidat a reuşit să schimbe soarta în al doilea tur de scrutin de la sfîrşitul dictaturii militare (1964-1985).

La anunţarea rezultatului, o mulţime de susţinători şi-a exprimat bucuria, în special pe emblematicul Bulevard Paulista din Sao Paulo, unde cîştigătorul a fost aclamat de mii de oameni.

„Sînt foarte emoţionată. Aceasta este o victorie istorică pentru preşedintele Lula. Poporul s-a mobilizat şi s-a unit”, a declarat pentru AFP Mariana Andrade, o avocată în vîrstă de 33 de ani din Rio de Janeiro.

Dintr-o perspectivă personală, realegerea acestui simbol al stîngii încununează o carieră ieşită din comun. Şi este un ultim act de sfidare a sorţii pentru fostul copil sărac din Pernambuco (nord-est), comentează AFP.

El deţinea deja un record: niciun preşedinte ales democratic nu a condus Brazilia atît de mult timp.

Unul dintre cei mai în vîrstă lideri din lume va avea 85 de ani la sfîrşitul ultimului său mandat, în 2030. Prin urmare, va fi servit un total de 16 ani la putere, după o primă trecere pe la preşedinţie în perioada 2003-2010.

Campania pe rețelele sociale

Lula a sfidat uzura timpului şi o profundă oboseală faţă de formaţiunea sa politică, Partidul Muncitorilor (PT).

PT rămîne asociat de mulţi cu scandalurile care l-au afectat în anii 2000.

Însuşi liderul său a suferit ruşinea unei condamnări pentru corupţie care l-a trimis la închisoare în 2018-2019, înainte ca sentinţa să fie anulată din motive procedurale.

În timpul campaniei sale, Lula a fluturat steagul suveranităţii în faţa presiunilor comerciale şi diplomatice din partea Statelor Unite.

Însă, în ultimele zile, compania Meta a fost ţinta atacurilor din partea stîngii.

Compania-mamă a Facebook, WhatsApp şi Instagram a fost acuzată de echipa lui Lula de „ingerinţă” şi de favorizarea fiului lui Bolsonaro. Duminică seara, preşedintele a promis că va „reglementa” reţelele de socializare.

Gigantul tehnologic american a negat orice parti-pris, dar a recunoscut „probleme tehnice” care au obstrucţionat campania stîngii pe platformele sale.