Prin „principii şi valori”, înspre aceleaşi erori

Autor: Mihai CONŢIU

Împărţirea Puterii şi a sferelor de influenţă între PLDM, PDM şi PL pare să fie cu mult mai năprasnică, cinică şi abuzivă decît în ultimele două rînduri. Din pricini uşor de sesizat, se pare că Ghimpu a renunţat la ciolanul funcţiei de premier pentru nepotul său, Dorin Chirtoacă. Acest lucru l-a comunicat chiar Chirtoacă, însă este sigur că cei doi vor trage cu dinţii şi cu unghiile de unele ministere sau agenţii mai bănoase. De ce, spre exemplu, un partid trebuie să numească o conducere la, să-i spunem, Moldsilva, dacă n-ar dori să fure de acolo? Asta înseamnă că nu se ia în calcul nici pe departe aflarea la conducerea unor agenţii a unor specialişti în domeniu, ci a unor „pricepuţi” în a umple puşculiţa partidului şi propriile buzunare.

Dacă Plahotniuc nu va renunţa la controlul pe care îl are asupra Procuraturii, CNA, CNI, SIS, Consiliului Naţional al Audiovizualului, Curţii Constituţionale sau conducerilor instanţelor de judecată, atunci putem spune „Pa, UE” încă de pe acum. Sunt semne vizibile că nu va ceda acest control, iar acest lucru este sesizabil în atacurile împotriva lui Filat declanşate de cîţiva căţei mediatici de curte ai lui Plahotniuc, în bizara dizidenţă pro Plahotniuc a lui Iurie Leancă şi alte astfel de „strategii”, care trădează o intenţie corporatistă clară de scoaterea lui Filat din joc prin tot felul de şantaje indirecte cu pretenţii de subtilităţi.

Practic, în procesul de negocieri în vederea constituirii Guvernului şi a Parlamentului, PLDM şi Vlad Filat se află în discuţii cu o coaliţie creată aprioric – cea dintre PDM şi PL. Oricum, Vladimir Plahotniuc şi Mihai Ghimpu vor să-l scoată cu orice preţ din joc pe liderul PLDM. Culmea este că acelaşi lucru şi-l pot dori şi Voronin şi Dodon. Pe mai departe, PLDM şi Vlad Filat se mai află şi în faţa unei virtuale coaliţii dintre PDM, PCRM şi un Igor Dodon„convins”, lucru care se pare că va fi inevitabil în perspectivă.

Care-i scopul din spatele dorinţei decapitării politice a lui Filat?

Cu totul şi cu totul dezonorant şi vulgar pare derapajul pro Plahotniuc a lui Leancă. Plahotniuc îşi imaginează că prin racolarea lui Leancă îşi va mai păstra un firav culoar pro-european „justificabil”.

De ce vor toţi mazilirea definitivă a lui Filat? În perspectiva integrării europene a ţării, Filat este singura certitudine, garanţie pentru europeni şi americani că va rămîne fidel modernizării europene a Republicii Moldova. Cu tot exerciţiul său diplomatic pro-european, Leancă a eşuat lamentabil în probabila lui dorinţă de a deveni un pion de încredere pentru occidentali. Opţiunea lui de Stînga în favoarea lui Victor Ponta pentru alegerile prezidenţiale din România l-a pus într-o situaţie jalnică. Ca Ponta să ajungă preşedintele României, şi-au dorit-o, în afara forţelor de Stînga româneşti, PDM şi Rusia.

Filat trebuie scos din joc, în concepţia lui Plahotniuc, aliaţii lui şi adversarii integrării europene, deoarece le este incomod pentru că le reliefează clar jocurile lor anti-europene. Fără Filat la pupitrul Puterii, aceştia cred că-şi pot argumenta mai uşor eşecul integrării europene şi revenirea Moldovei în sfera de influenţă a Rusiei. Acesta este şi unul din motivele racolării de către Plahotniuc a „vorbitorului diplomat european” Leancă, menirea lui viitoare fiind să „argumenteze” o alianţă de guvernare şi o majoritate parlamentară care au fost nevoite să renunţe la vectorul european de dragul păstrării păcii sociale.

Dată fiind poziţia PLDM şi a lui Filat în raport cu popularii europeni aflaţi la conducerea Parlamentului European, ar fi fost firesc ca „pro-europenii” Ghimpu, Lupu şi Plahotniuc să cedeze liberal-democraţilor conducerea Guvernului şi a Parlamentului, dar şi să admită depolitizarea totală a Procuraturii, CNA, CNI, SIS, Consiliului Naţional al Audiovizualului, MAI, Curţii Constituţionale sau conducerilor instanţelor de judecată. Acestea sunt singurele dovezi că ei vor cu adevărat integrarea în UE a Moldovei, nu altele! Numai aşa ţara are şanse certe de integrare europeană deplină pînă spre anul 2020!

Ei, Ghimpu, Lupu şi Plahotniuc, ştiu bine acest lucru, iar dacă nu vor lăsa PLDM la pupitrul Puterii şi integrării europene, înseamnă că vor să ducă la împlinire visul lui Dodon şi Usatîi. Oameni buni, în aceste momente cruciale pentru ţară, nu mai este loc de ambiţii personale, iar ratarea parcursului european al ţării nu va mai fi opera alegătorilor, care le-a dat suficiente voturi, ci a celor trei – Ghimpu, Lupu şi şeful lor suprem, Plahotniuc. Pe ei îi vor blestema tinerii de astăzi şi urmaşii lor pentru că le-au aruncat ţara la marginea civilizaţiei!

O guvernare europeană tranzitorie spre Uniunea Vamală?

Pe fondul unei campanii electorale relativ neagresive în ceea ce priveşte PLDM, PDM şi PL, în contextul unor declaraţii „optimiste” cu privire la intenţia celor trei formaţiuni politice de a forma o guvernare pro-europeană, observăm cel puţin două elemente interesante – tentativa de discreditare colaterală a lui Filat şi lipsa oricărei declaraţii din partea vreunui lider prin care să ne spună că se intenţionează depolitizarea totală, în spirit european, a Procuraturii, CNA, CNI, SIS, Consiliului Naţional al Audiovizualului, MAI, Curţii Constituţionale sau conducerilor instanţelor de judecată. Ne aburesc ochii cu „grupuri de negociatori constituie din specialişti”.

Este drept că Filat, într-o serie de intervenii pe care le-a avut, a sugerat că îşi doreşte acest lucru cu prioritate. Se pare că tocmai aceste priorităţi nu convin celorlalţi, iar asta şi pentru că, după cum probabil cred ei, îşi imaginează că Filat reacţionează astfel după consultările avute cu oficialii europeni sau americani. Cui stîrneşte repulsie amestecul democratic al europenilor şi americanilor în civilizarea şi prosperarea Moldovei? Lui Dodon, Usatîi şi ruşilor!

Am fost primul ziar din Moldova care am invocat necesitatea consultării unor experţi din UE la negocierile care au loc pentru formarea Guvernului şi distribuirii portofoliilor ministeriale. Tot noi am fost primii care am scris despre necesitatea participării la aceste negocieri a societăţii civile, a PCRM şi a PSRM, precum şi despre asigurarea transparenţei acestora. Ulterior, au apărut şi alte intervenţii mediatice similare, însă negocierile se desfăşoară în cel mai deplin secret. De ce? Am explicat mai sus!

Se urmăreşte negocierea unui Guvern şi a unei conduceri a Parlamentului pro-europene temporare, iar asta pentru că vor fi lăsate suficiente motive de dezbinare ulterioară şi o alianţă a PDM cu PCRM şi PSRM. De ce nu sunt anunţate intenţii de solicitare a unor specialişti occidentali, care să fie numiţi, după modelul Ucrainei, în funcţii de conducători ai unor instituţii ca Procuratura, CNA, Fiscul, CNI sau la Ministerul Justiţiei? Răspunsul este simplu: nici un mafiot nu permite ca vreun poliţist să-i verifice şi conducă legal „afacerile”!

Deocamdată, viitorul Moldovei este în mîinile lui Plahotniuc, dar şi în ale lui Voronin

Cu toate acuzele care i se aduc, lui Filat nu îi este teamă de justiţia de tip european, acesta fiind cel care şi-a asumat necondiţionat integrarea europeană deplină a ţării. Adevărul este că de justiţia de tip european se tem cel mai mult aceia care îl acuză pe Filat de toate fărădelegile. Nici Voronin nu se teme de justiţia europeană pentru că nu are nici un motiv, de aceea este şi aşa de indiferent. În comparaţie cu Plahotniuc, Filat nu are nevoie de imunitate ca să iasă în Occident pentru a nu fi arestat sau chemat la interogatorii.

Cît de pro-europeană poate fi o viitoare guvernare pro-europeană dacă îi protejează pe infractorii daţi în urmărire internaţională la fel cum sunt ocrotiţi şi în Rusia? Aici mă refer şi la fostul deputat PDM Valeriu Guma, condamnat la puşcărie în România şi dat în căutarea Interpolului.

Deocamdată, viitorul Moldovei este în mîinile lui Plahotnbiuc. Iar asta este previzibil că ni se va confirma cînd vom afla concesiile care se vor face după anunţarea „împărţirii ţării” aşa cum va dori Plahotniuc. Nu ştim pînă unde va merge Filat cu naivităţile sale politice de dragul integrării europene, dar avem suficiente motive să credem că Plahotniuc „o să-l lucreze”. Nu va fi nici o problemă pentru Plahotniuc ca să-şi mai „arendeze”, pentru PDM, cîţiva deputaţi şi de la comunişti sau socialişti ca să aibă o majoritate a fracţiunii partidului său în Parlament, iar asta spre a-şi justifica pretenţiile de supremaţie parlamentară.

Ratarea parcursului pro-european al Moldovei se află într-un pericol mai mare decît înaintea alegerilor parlamentare. Întreaga ţară se află la cheremul lui Plahotniuc atîta timp cît domină instituţiile statale mai sus menţionate; majoritatea parlamentară obţinută de Dodon poate deveni o „justificare” extrem de periculoasă pentru abandonarea parcursului pro-european; ameninţările secesioniste găgăuze, de la Bălţi etc. sunt de luat în calcul; „nedreptatea” făcută lui Usatîi prin eliminarea lui justă din scrutinul electoral şi multe altele sunt tot atîtea motive ca să-l „motiveze” pe Plahotniuc, prin Lupu, fireşte, ca să se supună „voinţei populare a moldovenilor de a se integra în Uniunea Vamală”.

Credeţi că sunt speculaţii? Deloc! Oricît ar părea de paradoxal, viitorul european al ţării se află şi în mîinile lui Voronin. Fără Voronin, Plahotniuc va întîmpina serioase probleme în intenţia lui de a controla inclusiv viitorul acestei ţări. Rămîne de văzut, ceva mai tîrziu, dacă Voronin va prefera să-i scrie lui Plahotniuc o istorie în această ţară sau să şi-o asume pe a sa, cea în care să-şi aducă contribuţial şi să respecte dreptul istoric european al Republicii Moldova. Doar el este, aşa cum mai spuneam anterior, părintele demarării procesului de integrare europeană al acestei ţări!