În cadrul unui interviu acordat portalului Tribuna, Ion Sula, director general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), a vorbit despre reuşitele de pînă acum ale Agenţiei, despre proiectele asupra cărora îşi concentrează activitatea, problemele din domeniu, dar şi despre alte lucruri importante.

T: Dle. Sula, la 29 ianuarie 2014 s-a împlinit un an de cînd aţi preluat conducerea agenţiei. Ce aţi reuşti să faceţi în această perioadă?

I.S.: Odată cu numirea în funcţie de Director General al ANSA prin HG nr. 60 din 29.01.2014, am sesizat existenţa mai multor segmente problematice atît la nivel instituţional, cît şi în ceea ce ţine de cadrul normativ din domeniu. Reieşind din acestea, chiar din primele zile la Agenţie, am trasat mai multe obiective, printre care, poate cel mai important, a fost consolidarea echipei, care de altfel este foarte numeroasă, depăşind 1450 de membri în toată Republica Moldova. Totodată, am iniţiat şi revitalizat colaborările cu partenerii noştri internaţionali, cu donatorii, inclusiv cu Banca Mondială, cu Comisia Europeană, cu Delegaţia UE în RM, cu FAO, cu UNDP, pentru a beneficia de experienţa şi suportul lor atît tehnic, cît şi informaţional.

T: Asupra cărora proiecte este concentrată acum activitatea ANSA? Care sînt planurile pentru 2015?

I.S.: Începînd cu august 2014, prioritar pentru Agenţie este implementarea în termen a tuturor măsurilor prevăzute în Acordul de Liber Schimb şi Aprofundat cu UE. Or, fără armonizarea cadrului normativ şi a standardelor naţionale la aquis-ul comunitar, producătorii locali nu vor putea să exporte produse alimentare în spaţiul european. De asemenea, procesul de modernizare al Agenţiei cuprinde implementarea conceptului e-ANSA, care va soluţiona foarte multe din problemele actuale ale instituţiei referitoare la trasabilitatea pe întreg lanţul alimentar ceea ce va permite, în baza principiul „de la furcă la furculiţă”, consumatorului final să afle, prin simpla scanare a codului de bare a produsului alimentar de pe raft, orice informaţie referitoare la locul unde a fost crescut, cine l-a recoltat, termenul de păstrare, cine a transportat, unde a fost depozitat produsul.

De asemenea, unul dintre obiectivele noastre pe termen mediu este finisarea lucrărilor de restaurare a viitorului sediu de pe strada Kogălniceanu şi concentrarea angajaţilor într-o singură clădire, fapt care va permite să atingem performanţele manageriale aşteptate şi va creşte capacităţile Agenţiei de a răspunde la solicitările populaţiei, agenţilor economici şi a structurilor de stat. Suplimentar, pentru fortificarea capacităţilor de protejare a pieţei interne a produselor alimentare vom continua procesul de construcţie şi dotare a celor patru puncte de inspecţie la frontieră cu suportul Băncii Mondiale – la Palanca, Criva, Cahul şi Leuşeni.

T: ANSA are tot necesarul pentru a face faţă misiunii importante pe care oare? Am în vedere buget, angajaţi, condiţii de muncă?

I.S.: După cum am menţionat anterior, Agenţia beneficiază de suport de la partenerii internaţionali de dezvoltare, iar în calitate de beneficiari ai mai multor programe şi proiecte de dezvoltare a capacităţilor instituţionale şi tehnice necesare pentru implementarea politicii statului în domeniul de reglementare şi control pentru siguranţa alimentelor şi în domeniul sanitar-veterinar, zootehnic, al protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, controlului semincer, calităţii produselor primare, produselor alimentare şi a hranei pentru animale.

Bugetul alocat instituţiei nu este suficient pentru implementarea tuturor programelor naţionale de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor. Astfel, noi sîntem în dialog permanent cu partenerii externi pentru identificarea resurselor suplimentare necesare.

Condiţiile de muncă ale angajaţilor ANSA sînt la nivel în partea ce ţine de logistică, însă întîmpinăm dificultăţi la nivel de dotare a laboratoarelor din teritoriu, a punctelor de control la frontieră, precum şi alte echipamente specifice (vaccine, kituri de diagnostic veterinar, automobile speciale pentru transportarea probelor, etc.) necesare în activitatea noastră.

T: În opinia Dvs., ce lipseşte producătorilor autohtoni pentru a fi cu adevărat competitivi?

I.S.: La moment, producătorilor agricoli autohtoni le lipseşte în primul rînd forţa financiară. Fiind dezorganizaţi, aceştia sînt foarte vulnerabili atît în faţa fluctuaţiilor de pe piaţa valutară, a combustibililor, dar şi în aspectul comercializării produselor. În acest sens, Guvernul RM, cu suportul Băncii Mondiale, prin Programul Agricultura Competitivă MAC-P, oferă pînă la 350 mii USD pentru grupurile de producători create. Doar prin asociere producătorii agricoli vor putea deveni competitivi pe piaţa locală şi pe piaţa externă, pentru că doar aşa vor putea să-şi omogenizeze producţia şi vor putea să o calibreze. Desigur, la fel şi piaţa foarte segmentată a Republicii Moldova şi dominată de vînzările la negru prin mai mulţi intermediari, împiedică accesul producătorilor direct pe piaţă.

Un obiectiv prioritar atît al autorităţilor, cît şi al producătorilor trebuie să fie evoluarea de la mentalitatea de preşedinte de colhoz la cea manager agricol!

T: Am observat că periodic mergeţi la piaţa pentru a vedea în ce condiţii se vînd produsele alimentare. Condiţiile de acolo corespund normelor sanitare?

I.S.: Controalele ANSA în locurile autorizate de comerţ cu produse alimentare au drept scop depistarea neconformităţilor, în urma acestora fiind întocmite procese verbale, prescripţii şi sistată activitatea unor comercianţi. Totodată, aş vrea să menţionez că marea majoritate a comercianţilor se conformează cerinţelor, dar sînt constatate şi cazuri cînd condiţiile sanitare deviază de la norme. La rîndul lor, consumatorii sînt în drept să ceară de la comercianţii de produse alimentare, indiferent de tipul unităţii comerciale, piaţă, gheretă sau magazin, un şir de acte care garantează inofensivitatea produselor şi sănătatea consumatorului, cum ar fi: Certificatul de calitate, Certificatul de inofensivitate, Certificatul sanitar-veterinar, Actele de provenienţă a produselor. De asemenea, ANSA pune la dispoziţia consumatorilor linia fierbinte cu apeluri gratuite la numărul de telefon 080080033 pentru sesizări sau reclamaţii în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi sesizări cu privire la faptele de corupţie din domeniul sanitar – veterinar şi al siguranţei alimentelor.

T: Cîţi din producătorii noştri sînt pregătiţi să exporte în Uniunea Europeană? Care sînt punctele slabe, dar punctele forte?

I.S.: Condiţiile de acces pe piaţa europeană sînt destul de stricte, dar nu atît de complicate cum s-ar părea. Producătorii noştri au foarte multe de făcut la capitolul modernizare şi calitate, în special mentalitatea veche, acea reticenţă faţă de rezultatele cercetărilor ştiinţifice din domeniu, acea veşnică aşteptare a rusului bogat care ar urma să vină cu „fura” direct în livadă, în fermă, în hambar pentru a-i lua la preţ de nimic ceea ce poate el să producă după metode şi cu utilaje învechite. În zilele noastre chiar şi culturile „eco” sînt conforme ultimelor cerinţe ale ştiinţei. Avem foarte multe de standardizat şi de evoluat, însă există în acelaşi timp producători autohtoni care exportă produse agricole de la noi în UE deja de cîţiva ani, chiar înainte de a fi semnat Acordul de Liber Schimb şi Aprofundat! Totul stă în voinţa noastră de a progresa şi de a deveni competitivi!

T: Știm că UE înseamnă şi standarde şi valori. Ce se va schimba pentru gospodarii de la noi din sate o dată cu aderarea la UE? De exemplu, în România, agricultorii au fost obligaţi să facă careva cursuri speciale, iar de Crăciun porcul nu se mai taie ca de obicei. La noi va fi la fel?

I.S.: În primul rînd, permiteţi-mi să fac o precizare: nicăieri în spaţiul UE nu au fost impuse restricţii privind creşterea animalelor în condiţii casnice! Singurele norme care se vor schimba odată cu armonizarea integrală a legislaţiei naţională cu aquis-ul comunitar se vor referi la paşaportizarea animalelor prin crotaliere şi cerinţele de verificare a animalului înainte de sacrificare de către un medic veterinar pentru carnea de consum propriu. La comercializarea produselor din carne deja sînt reguli mai stricte, însă la sacrificarea animalelor la domiciliu nu vor fi modificări.

T: Nu pot să nu vă întreb: Dvs. de unde procuraţi produse alimentare? Și ce rol joacă produsele autohtone în alimentaţia Dvs.?

I.S.: Familia noastră este foarte privilegiată, fiind implicaţi practic toţi în actul de producţie agricolă la gospodăria părinţilor mei. O bună parte din alimentele consumate de familia Sula provin din sere, gospodărie şi de pe plantaţiile noastre. Desigur, sînt alimente pe care le procurăm din reţelele de comerţ, inclusiv pieţe agricole, însă apelăm la produse din alte state doar în cazurile cînd nu există alternativă autohtonă. De exemplu, anumite specii de peşte, fructe citrice mai rar.

T: Sînteţi membru al PLDM. Cum aţi ajuns membru al acestui partid? Nu v-a dezamăgit?

I.S.: Am devenit membru al Partidului Liberal Democrat din Moldova în anul 2008. În calitate de fondator al ONG-ului „Rusticum”, am decis să ader la organizaţia locală a PLDM din satul de baştină, s. Costeşti, r. Ialoveni din dorinţa de a contribui la dezvoltarea ţării noastre, precum şi la modernizarea infrastructurii acesteia, alături de o echipa puternică, aşa cum este echipa Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Obiectivul principal al PLDM: „Republica Moldova – stat membru UE pînă în anul 2020”, precum şi rezultatele obţinute de reprezentanţii partidului în procesul de integrare, nu doar că nu m-au dezamăgit, dar m-au făcut să mă simt mîndru că sînt membru al unei echipe de oameni capabili conduşi de un Preşedinte destoinic.

T: Ce aşteptări aveţi de la anul 2015 în plan politic, dar şi familial?

I.S.: În primul rînd, aş vrea să-i văd pe toţi sănătoşi, copiii, soţia, părinţii rudele şi prietenii, să avem cu toţii un an agricol roditor şi multă pace pentru Republica Moldova.

Din punct de vedere politic, îmi doresc să avem stabilitate, un gospodar de treabă în funcţia de primar pentru satul meu natal Costeşti, la care ţin foarte mult.

Din punct de vedere profesional, vă pot spune că, în funcţia de Director General al ANSA, am iniţiat un şir de proiecte pentru realizarea cărora voi depune toate eforturile, indiferent de funcţia deţinută, şi cu suportul tehnic, financiar şi consultativ al partenerilor şi donatorilor externi, sînt sigur că vor fi implementate.

Cristina PENDEA (tribuna.md)