Banii străini reanimează economia

De necrezut! Industria noastră, care de mai bine de un an de zile se afla în comă, a început să dea semne de viaţă. Statistica noastră oficială ne-a surprins pe bune zilele trecute cu ştirea că în primele trei luni, curent, volumul producţiei industriale a crescut cu 1,5 la sută, în comparaţie cu trimestrul I al anului trecut. Iar luna martie a însemnat, în genere, un mare avînt al industriei, care s-a concretizat printr-o creştere a volumului producţiei de tocmai 4,5 procente.

Se poate spune că întreprinderile din ramura extractivă au lucrat la turaţii maxime. Acestea au reuşit să-şi sporească volumul producţiei lor cu mai bine de o treime faţă de anul trecut. La fel, potrivit datelor statistice, au lucrat în creştere şi agenţii economici din industria prelucrătoare, care au dat cu 3,4 procente mai multă producţie decît anul trecut. Doar sectorul energetic bate pasul pe loc. Unităţile industriale din acest domeniu nu numai că nu şi-au îmbunătăţit rezultatele în comparaţie cu anul trecut, ci au coborît cu aproape 6 procente sub nivelul de anul trecut.

Ne-au surprins plăcut cu rezultatele lor din primele trei luni de activitate agenţii economici din industria alimentară a ţării. Deşi chiar conducerea Ministerului Economiei prevedea revenirea acestei sfere tocmai în a două jumătate a anului curent, adică în toamnă, odată cu recoltarea noii roade, care se aşteaptă a fi mult mai bogată decît anul trecut, întreprinderile din industria respectivă i-a uimit pe toţi prin suplimentarea volumului producţiei lor cu 2,5 procente chiar în primele trei luni. Au dat tonul producătorii de vinuri din ţară. Întreprinderile de vinificaţie au fabricat băuturi alcoolice cu 25,6 procente mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Nu au rămas cu mult în urma lor nici procesatorii de carne din ţară. Aceştia au crescut cu aproape 22 procente cantităţile de carne prelucrată.

Au lucrat cu depăşiri faţă de anul trecut şi întreprinderile din sfera morăritului, care şi-au sporit volumul producţiei cu peste 14 procente, de prelucrare şi conservare a fructelor şi legumelor, cu o creştere de aproape 11 procente, de fabricare a produselor lactate, cu un spor de peste 7 la sută. Desigur, au fost şi unele segmente ale industriei care au lucrat mai rău decît anul trecut, însă creşterea însemnată înregistrată de majoritatea întreprinderilor industriale nu numai că a compensat pierderile acestora, ci, a echilibrat întrucîtva situaţia în ansamblu din ramură.

Rezultatele înalte ale activităţii industriei în trimestrul I al anului au picat pe neprins de veste chiar şi pentru mulţi experţi, specialişti din acest domeniu. Bunăoară, Ion Leşan, director executiv al Clubului republican al oamenilor de afaceri „Timpul”, a aflat de la noi despre datele statistice revelatoare înregistrate de industria noastră în primele trei luni ale anului. Dumnealui are o explicaţie doar pentru creşterea din industria extractivă, ce include carierile de piatră din ţară, care, în opinia lui, s-ar datora comenzilor mari condiţionate de amploarea lucrărilor de reparaţie a drumurilor autohtone ca urmare a investiţiilor străine. Numai cît se munceşte pentru a valorifica cele peste 130 de milioane de dolari dăruiţi RM de către SUA pentru îmbunătăţirea infrastructurii ţării!

Şi-au mişcat „clanţurile” şi macaralele de pe şantiere, care după cum se exprima un politician exotic de la noi, multă vreme, mai bine de un an de zile, au stat aplecate. Aceasta, după ce tot organele de statistică, au comunicat că organizaţiile de construcţii din ţară au îndeplinit în trimestrul I, curent, lucrări de construcţii-montaj în valoare de 692,6 milioane de lei, cu aproape 4 procente mai mult decît anul trecut. În fond, activităţile agenţilor economici din sfera respectivă s-au concentrat pe îndeplinirea lucrărilor la obiecte noi, care au reprezentat peste 55 procente din structura şantierelor din ţară, atrăgînd cele mai multe investiţii, valoarea acestora ridicîndu-se la 384 milioane lei. Deşi, după volumul investiţiilor, lucrările de reparaţii capitale au necesitat mai puţini bani decît pentru obiectele noi, totuşi acest gen de munci de pe şantiere au înregistrat cea mai mare creştere a volumului de alocaţii, cu o treime mai mare decît anul trecut.

În ce tip de construcţii se bag cei mai mulţi bani? Datele statistice ne arată că în trimestrul I, pentru construcţiile inginereşti s-au cheltuit cei mai mulţi bani, mai bine de 270 milioane de lei. Continuă să se aloce sume mari de bani şi pentru înălţarea clădirilor rezidenţiale. Însă amploarea acestor investiţii s-a redus în comparaţie cu anul trecut cu 4,5 procente. Dimpotrivă, au crescut brusc, cu peste 10 procente, sumele de bani alocate pentru construcţia clădirilor nerezidenţiale.

Specialiştii şi experţii din domeniu, cred, ca şi în cazul creşterii în industrie, că „reînvierea” parţială a şantierelor ţării se datorează deschiderii robinetului de bani de din afara ţării. Numai că spre deosebire de industrie, construcţiile beneficiază de două surse de finanţare externă: nvestiţiile străine şi remitenţele.

Din spusele lui Gheorghe Călugăru, preşedintele Federaţiei Patronatului din Construcţie şi Producerea Materialelor de Construcţii din Republica Moldova, rezultă că s-au alocat mai mulţi bani pentru construcţiile inginereşti datorită investiţiilor sporite de peste hotare acordate pentru consolidarea infrastructurii ţării. În timp, ce investiţiile în construcţia blocurilor locative, precizează acesta, au crescut pe seama extinderii fluxului remitenţelor, adică a transferurilor băneşti de la moldovenii care lucrează peste hotare. Ca înadins, investiţiile pentru construcţia clădirilor de locuit au crescut în primele trei luni cam în aceiaşi măsură ca şi remitenţele, cu peste 10 la sută.

Vlad LOGHIN