Guvernul francez condus de Francois Bayrou a pierdut, Luni seara, votul de încredere în Adunarea Naţională franceză, o majoritate de 364 de deputaţi votînd împotriva sa. Doar 194 de voturi au fost în favoarea lui Bayrou.

Este pentru prima dată în istoria celei de-a cincea Republici cînd un şef de Guvern este înfrînt în urma unui vot de încredere, menţionează Le Figaro.

Preşedintele Emmanuel Macron „a luat notă” de căderea Guvernului lui François Bayrou şi îi va numi pe succesorul său „chiar în următoarele zile", a anunţat Luni seară Palatul Élysée într-un comunicat. Preşedintele francez îşi pierde astfel al patrulea premier în decurs de numai 20 de luni, ceea ce deschide o nouă perioadă de incertitudine politică, cel puţin pînă la numirea succesorului său.

Toate privirile se îndreaptă acum spre şeful statului, care se află din nou în căutarea unui prim-ministru, cel de-al treilea de cînd, în urma deciziei sale de a dizolva Adunarea Naţională şi de a convoca alegeri anticipate, acum mai bine de un an, nu s-a format nici o majoritate care să permită o guvernare stabilă. Astfel, preşedintele Emmanuel Macron are sarcina de a găsi un al cincilea prim-ministru în mai puţin de doi ani.

După mai puţin de nouă luni petrecute la Matignon, François Bayrou a luat cuvîntul, Luni, în faţa Adunării pentru a angaja responsabilitatea Guvernului său.

Liderii grupurilor parlamentare i-au răspuns fiecare înainte de votul care a pecetluit soarta primarului din Pau devenit premier de sacrificiu.

Francois Bayrou, în vîrstă de 74 de ani, a preluat funcţia de prim-ministru în urmă cu doar nouă luni. În urma pierderii încrederii, el şi-a prezentat demisia Marţi, a anunţat biroul său, lăsîndu-l pe Macron să se confrunte cu un set din ce în ce mai restrîns de opţiuni, în contextul în care pieţele financiare semnalează îngrijorare cu privire la criza politică şi fiscală din Franţa.

Bayrou a solicitat în mod neaşteptat votul de încredere pentru a încerca să obţină sprijinul parlamentar pentru strategia sa de reducere a deficitului, care este aproape dublu faţă de plafonul de 3% al Uniunii Europene, şi pentru a începe să abordeze problema datoriei, care este echivalentă cu 114% din PIB.

Însă partidele de opoziţie nu erau dispuse să susţină economiile de 44 de miliarde de euro pe care le-a planificat în bugetul pentru anul viitor, avînd în vedere că în 2027 se vor desfăşura alegerile pentru succesorul lui Macron.

„Acest moment marchează sfîrşitul agoniei unui Guvern fantomă”, a declarat lidera de extremă dreapta Marine Le Pen, care a insistat pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate, posibilitate pe care Macron a exclus-o pînă în prezent.

„Astăzi este o zi de uşurare pentru milioane de francezi, de uşurare pentru plecarea dumneavoastră”, i-a spus lui Bayrou Mathilde Panot, de la partidul de extremă stînga La France Insoumise, în dezbaterea dinaintea votului.

Macron ar putea acum să numească un politician din propriul grup minoritar de centru sau din rîndurile conservatorilor ca viitor premier, dar asta ar însemna să repete o strategie care nu a reuşit să creeze o alianţă stabilă, scrie Reuters. El ar putea în egală măsură să se orienteze spre stînga şi să numească un socialist moderat sau să aleagă un tehnocrat.

Nici un scenariu nu ar putea oferi următorului Guvern o majoritate parlamentară. 

Macron ar putea decide în cele din urmă că singura cale de ieşire din criză este convocarea de alegeri anticipate, dar pînă acum a rezistat apelurilor din partea Reuniunii Naţionale a lui Le Pen şi din partea LFI de a dizolva Parlamentul pentru a doua oară.

Cea mai urgentă sarcină a viitorului Guvern va fi adoptarea bugetului, aceeași provocare cu care s-a confruntat Bayrou cînd a preluat funcţia.

„Aveţi puterea de a răsturna Guvernul, dar nu aveţi puterea de a şterge realitatea”, le-a spus Bayrou parlamentarilor înainte de votul de încredere. ”Realitatea va rămîne nemiloasă: cheltuielile vor continua să crească, iar povara datoriei, deja insuportabilă, va deveni şi mai grea şi mai costisitoare”, a adăugat el.

Partenerii Franţei din UE vor urmări cu atenţie situaţia.

Franţa are cel mai mare deficit ca procent din PIB din zona euro. Plăteşte mai mult pentru serviciul datoriei decît Spania, iar spread-urile faţă de obligaţiunile germane de referinţă pe 10 ani sunt la cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni.

Fitch, adesea considerată o agenţie de rating pionieră, îşi revizuieşte ratingul, în prezent AA, cu perspectivă negativă la 12 Septembrie. Moody's şi S&P Global, care au ratinguri echivalente, urmează în Octombrie şi Noiembrie.

O retrogradare ar afecta capacitatea Franţei de a strînge fonduri de la investitori la rate ale dobînzii scăzute, ceea ce ar putea agrava problemele sale legate de datorii.

O perioadă îndelungată de incertitudine politică şi fiscală riscă să submineze influența lui Macron în Europa, într-un moment în care Statele Unite adoptă o poziţie dură în ceea ce priveşte comerţul şi securitatea, iar războiul face ravagii în Ucraina, la graniţa estică a Europei.

Macron şi personalităţi politice din partidele de centru şi conservatoare consideră că alegerile anticipate nu ar rezolva criza şi că ar trebui continuate discuţiile cu socialiştii, au declarat două surse familiarizate cu gîndirea lui Macron. Socialiştii au propus un contra-buget care ar impune o taxă de cel puţin 2% asupra averilor personale mai mari de 100 de milioane de euro şi ar genera economii de 22 de miliarde de euro – o propunere care ar fi greu de conciliat cu agenda de reforme pro-business a Preşedinţiei lui Macron.

Nemulţumirea ar putea începe să se manifeste şi în stradă. O mişcare de protest populară numită „Bloquons Tout” („Să blocăm totul”) cheamă la perturbări la nivel naţional Miercuri. Sindicatele plănuiesc greve săptămîna viitoare.