Ministrul francez al Apărării, Florence Parly, şi-a îndemnat Vineri omologii din NATO să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera Apărării, afirmînd că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa, relatează Reuters.

Observaţiile sale, făcute la o reuniune a miniştrilor Apărării NATO şi împărtăşite presei, au căutat să pună capăt lunilor de incertitudine privind eventuala apariţie a unei competiţii cu alianţa odată cu noul efort al UE de a dezvolta arme şi forţe.

„Cînd aud declaraţii defensive cu privire la apărarea europeană şi cînd observ anumite ameninţări, inclusiv în această organizaţie, spun: nu vă fie teamă!”, a declarat Parly într-o întîlnire la care a participat şi şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.

„Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu NATO, dimpotrivă: o Europă mai puternică va contribui la o Alianţă întărită şi mai rezistentă”, a subliniat ea.

Secretarul Apărării SUA, Lloyd Austin, a răspuns pozitiv, afirmînd că salută o apărare europeană mai capabilă, pe un ton similar unei declaraţii comune publicate în Septembrie de către Preşedinţii francez şi american.

„Ce ne-ar plăcea să vedem sunt iniţiative complementare tipurilor de acţiuni ale NATO”, a menţionat Austin la o conferinţă de presă, îndemnîndu-şi aliaţii din NATO să se ridice la nivelul „misiunii lor numărul unu” de a asigura o „descurajare şi o apărare credibile”.

Austin a sugerat, de asemenea, că nu există contradicţii între o strategie europeană şi una americană în regiunea Indo-Pacific şi că aliaţii NATO lucrează împreună pentru a contracara ascensiunea militară chineză. În Septembrie, Washingtonul a stîrnit indignare la Paris convenind un pact – cunoscut sub numele de AUKUS – cu Australia şi Marea Britanie, care a costat însă Franţa un acord valoros cu Marina australiană privind livrarea de submarine.

Ministrul american al Apărării s-a angajat că se va „lucra în comun colectiv pentru a asigura că regiunea Indo-Pacific rămîne liberă şi deschisă” şi a adăugat că Statele Unite vor continua să ajute Taiwanul cu capacităţile de care are nevoie pentru a se apăra.

Arme noi, nu „structuri noi”

Deşi ţările europene au soldaţi foarte pregătiţi şi puteri cibernetice, navale şi aeriene moderne, o misiune de luptă a UE ar fi lipsită probabil de sprijinul pe care îl pot oferi SUA, cum ar fi transportul aerian pe distanţe lungi, capacităţi de comandă şi control, suport logistic şi de informaţii, notează Reuters.

Marea Britanie, care nu mai este membră a UE, a afirmat la rîndul ei că Uniunea poate juca un rol de sprijin pentru NATO, dar Joi, secretarul Apărării din Marea Britanie, Ben Wallace, a calificat orice încercare de a construi o Armată europeană drept o distragere a atenţiei, declarînd presei că este o „pistă greşită” şi că nu are „absolut nici un sens ca o grămadă de oameni să-şi pună chipie europene”.

Dintre cele 27 de state din UE, 21 fac parte şi din NATO, care are 30 de membri, dar Statele Unite susţin de multă vreme că blocul ar trebui să poată face mai mult pentru a gestiona crizele de la graniţele sale.

În Martie anul viitor, UE îşi propune să convină asupra unui document de strategie militară care va defini viitoarele ameninţări, concentrîndu-se în acelaşi timp asupra dezvoltării de arme împreună, precum şi pe conturarea unei noi forţe de intervenţie a Uniunii care ar putea interveni în crize.

Statele din Europa de Est, care se tem de Rusia, sunt foarte precaute în ce priveşte orice schimbare de orientare dincolo de NATO. În acelaşi timp, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat împotriva „duplicării”. „Este nevoie de mai multe capabilităţi, nu de structuri noi”, a spus acesta într-o conferinţă de presă.