Estonia trebuie să organizeze alegeri prezidenţiale pe 30 August, dar nu are nici un candidat deocamdată, relatează Euronews, care prezintă peisajul politic complicat al acestei ţări din spaţiul baltic.

Potrivit sondajelor, Preşedinta în exerciţiu a Estoniei, Kersti Kaljulaid, ar fi realeasă pentru un al doilea mandat de cinci ani dacă scrutinul s-ar desfăşura prin vot direct. Însă şeful statului este ales de Parlament în Estonia, iar în anul acesta nimeni nu se înghesuie să candideze, relatează Euronews.

Conform criticilor acestui sistem, atîta timp cît Parlamentul alege Preşedintele, calculele politice sunt puse înainte de orice. Kaljulaid, fostă membră al Curţii de Conturi Europene, a fost aleasă în urmă cu cinci ani abia după al şaselea tur. Ea a declarat în repetate rînduri că îşi doreşte un al doilea mandat, dar nu îşi poate anunţa propria candidatură.

Candidatul poate fi desemnat de un partid în baza a cel puţin 21 de voturi. Un proces care a început Joi. Primul tur este programat pentru 30 August, iar un candidat trebuie să obţină 68 din 101 voturi (o majoritate de două treimi) pentru a deveni Preşedinte. Dacă nimeni nu obţine acest scor, alte cel puţin două voturi sunt prevăzute să aibă loc a doua zi.

Noi candidaţi pot fi adăugaţi pe listă pe tot parcursul acestui proces. Însă, în actualul peisaj politic al Estoniei, sprijinul este greu de obţinut şi ralierea în jurul unui candidat este foarte dificilă, notează Euronews.

Guvernul de coaliţie este format din doi foşti rivali, şi anume premierul Kaja Kallas şi predecesorul ei Jüri Ratas. Pentru a păstra coaliţia, Kallas şi Ratas au convenit să prezinte un candidat comun. Totuşi, cu 59 de mandate, cele două partide nu au suficiente voturi pentru a-şi asigura Preşedinţia.

Ratas nu vrea ca Preşedinta în exerciţiu să fie realeasă. Coaliţia a fost de acord să îl numească pe Alar Karis, directorul Muzeului Naţional al Estoniei, dar nu se ştie dacă partidele de opoziţie vor vota pentru el. În Estonia, cea mai importantă prerogativă a Preşedintelui este de a retrimite în Parlament proiecte de lege dacă se consideră că au nevoie de modificări. Preşedintele reprezintă totodată ţara în străinătate.