Războiul declanșat de Rusia în Ucraina, apropierea geografică față de zona de conflict, dependența de gazele rusești, inflația accelerată vor avea efecte puternice asupra economiei europene. Deși pentru anul acesta se prevede o creștere economică la nivelul UE mai mare decît cea estimată anterior, previziunile pentru 2023 sunt sumbre, cu o scădere puternică față de 2022, se arată în Prognoza economică de Toamnă a Comisiei Europene.

Produsul Intern Brut, la nivelul Uniunii Europene, a crescut simțitor în prima jumătate a anului 2022, pe baza consumului, în special în zona serviciilor, ca urmare a ridicării restricțiilor COVID. Creșterea a continuat și în trimestrul III, deși într-un ritm mai încetinit, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Însă incertitudinile economice, prețurile mari la energie, scăderea puterii de cumpărare a oamenilor, mediul extern nesigur sunt așteptate să arunce UE, zona euro și majoritatea statelor membre în recesiune în ultimul trimestru al anului, se mai arată în comunicat. 

Cu toate acestea, datorită rezultatelor bune din prima parte a anului, creșterea economică în 2022 este așteptată să fie de 3,3% la nivelul UE (3,2% în zona euro), mult mai optimistă decît cea din Prognoza de Vară, de 2,7%.

Pe măsură ce inflația va continua să afecteze veniturile gospodăriilor, activitatea economică este așteptată să continue să scadă și în primul trimestru din 2023. Creșterea va reveni în Primăvară, pe fondul relaxării inflației. Per total, pe fondul cererii scăzute, care va duce la încetinirea activității economice, Comisia Europeană prognozează o creștere economică de doar 0,3% în 2023 (atît la nivel UE, cît și în zona euro). Începînd cu 2024, se așteaptă la o revenire graduală a creșterii economice, de 1,6% în UE și de 1,5% în zona euro.

Inflația din primele zece luni, mai mare decît cea prognozată, și presiunea prețurilor sunt de așteptat să crească rata anuală a inflației prognozate la 9,3% în UE (8,5% în zona euro). În 2023, inflația va scădea, dar va avea un nivel ridicat, 7% în UE (6,1% în zona euro), pentru a reveni la un nivel moderat în 2024 – 3% în UE (2,6% în zona euro).

Față de Prognoza de Vară, inflația estimată este mai mare cu aproape un procent pentru 2022 și peste două procente pentru 2023. Cauza principală este reprezentată de prețul gazelor și al energiei electrice, care pune presiune pe prețurile de retail ale energiei, precum și ale bunurilor și serviciilor din coșul de consum, se mai arată în Prognoza economică de Toamnă a CE.

În 2023, deficitul bugetar al zonei euro ar urma să se adîncească la 3,7% din PIB, de la un nivel estimat de 3,5% din PIB în acest an. În UE, deficitul se va situa la 3,4% din PIB, anul acesta, şi la 3,6% din PIB, anul viitor. Nivelul datoriei publice ca procent din PIB în zona euro va ajunge la 92,3% în 2023, de la 93,6% în 2022, urmînd să scadă la 91,4% în 2024.