„Dupa noi potopul”, isi spune foarte uShor Plahotniuc

Cu Filat pe post de tap ispasitor, tara e privatizata si din miliardul furat si „administrat” de Shor

Autor: Mihai CONŢIU

Cuvînt înainte: Plahotniuc nu ar fi atît de puternic şi diabolic dacă n-ar avea subalterni şi complici ca Ilan Shor (Şor), Marian Lupu, Andrian Candu, Dumitru Diacov, Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă, Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Dorin Drăguţanu etc., a căror „mare virtute” este aceea că nu le pasă de moldoveni şi soarta acestei ţări. Sunt docili faţă de stăpînul lor, parveniţi, trădători şi au conştiinţa că sunt veşnici prin imunitatea efemeră pe care le-o oferă oligarhul acum. Tot la fel, Plahotniuc nu ar fi atît de puternic şi diabolic dacă n-ar avea politicieni şi oameni de afaceri români şantajabili, care din această pricină îi sunt susţinători şi, prin dezinformare inevitabilă, îi promovează o „imagine pozitivă” chiar şi în structurile euroatlantice.

La ora actuală, suntem martorii celei mai mari operaţiuni prin care Republica Moldova este furată de tot ceea ce mai are la capitolul proprietate de stat. Se fură la vedere şi fără neruşinare. La acest jaf sunt martori acea parte subversivă din România care îl susţine pe oligarhul Vladimir Plahotniuc, conducătorul „operaţiunii”, şi anumite structuri occidentale. Victimele dezinformării numită generic „pericolul rusesc” nu sunt structurile externe care-l susţin pe Plahotniuc, ci întreg poporul moldovenesc şi Statul, în esenţa lui.

Asistăm deja la declanşarea în forţă a unui adevărat genocid declanşat împotriva acestei ţări. Imaginarul sau tangenţialul „pericol rusesc” nu justifică absolut cu nimic sprijinul acordat lui Plahotniuc de către România politică paralelă şi „aliaţii occidentali”, atîta timp cît acesta devine deja cauza genocidului declanşat împotriva statului Republica Moldova. Ca o ironie a sorţii şi a cinismului, susţinătorii externi ai lui Plahotniuc par a fi mulţumiţi de simulacrul de luptă împotriva corupţiei, care este regizat abuziv de oligarh, de faptul că acesta îşi ascunde cu abilitate urmele directe ale nelegiuirilor, dar mai ales de „angajamentele” acestuia făcute faţă de români şi, se pare, unele structuri transatlantice.

Deja se conturează bine scenariul prin care partenerii români ai lui Plahotniuc vor să aducă Republica Moldova într-un stadiu de stat corupt aşa cum a fost România de după 1989, sub guvernările patronate de către criminalul Ion Iliescu, nicidecum într-o realitate echivalentă cu România de astăzi, în care lupta anticorupţie este absolut reală şi eficientă.

Cinismul susţinerii externe a lui Plahotniuc suferă de un paradox de-a dreptul criminal: „lupta anticorupţie” din RM a ajuns să fie declanşată şi monitorizată tocmai de către acest oligarh care, efectiv, şi-a trecut această ţară în proprietatea sa exclusivă prin cele mai mafiote metode. „Partenerii” lui externi, însă, tac şi sunt mulţumiţi. De ce? Le-a promis că va îndepărta „pericolul rusesc”, chiar dacă el însuşi, Plahotniuc, bate la porţile Kremlinului cerşind alianţe şi protecţii.

Acelaşi cinism al „partenerilor externi” ai lui Plahotniuc mai constă şi în următoarele chestiuni: a) oferă protecţie unui individ incompatibil total cu legislaţia şi normele democratice occidentale; b) sprijină un Guvern nereprezentativ, ilegitim sub aspectul învestirii şi subordonat total oligarhului; c) admite existenţa unei majorităţi parlamentare ilegitim create (cumpărate), care nu reprezintă opţiunea electoratului de la ultimele alegeri parlamentare; d) acceptă aceleaşi abuzuri de control continuu al lui Plahotniuc asupra tuturor instituţiilor statului; e) închide ochii în faţa nemulţumirii generale a populaţiei faţă de furturile naţionale fără precedent, toate fiind patronate de oligarh şi protejate de Procuratura generală, centrul Naţional Anticorupţie, MAI etc.

Poporul, ca un cimitir administrat de Plahotniuc, iar groparii Shor, Drăguţanu, Leancă, Lazăr etc. dansează pe morminte

Nimeni nu-i neagă lui Vlad Filat o serie de abuzuri, dar transformarea lui în ţap ispăşitor de furtul miliardului a făcut ca anchetarea şi procesul lui judiciar să devină o vendetă politică de tip mafiot sicilian. La totala izolare la care este supus Filat în procesele care se derulează, mai lipseşte ca Plahotniuc, spre a-i accentua anatema de vinovat, să dea ordin ca acesta să fie încătuşat şi legat într-o armură la fel ca Hannibal Lecter din celebrul film „Tăcerea mieilor”. Nu mai revenim asupra altor detalii pentru că deja se ştie că Filat a fost acuzat şi reţinut abuziv, că nu este judecat în baza „probelor” iniţiale pentru care i-a fost ridicată imunitatea parlamentară şi a fost reţinut, că este judecat la fel de abuziv cu uşile închise şi altele. Plahotniuc a ordonat această izolare totală crezînd că astfel va întări opiniei publice convingerea că Filat este autorul exclusiv al furtului miliardului.

În realitate, însă, adevăraţii protagonişti ai jafului se află în libertate şi încă sub protecţia „folositoare” a oligarhului. Nu mai insistăm asupra „autodenunţului flagrant” al lui Ilan Shor (Şor), care se află în libertate după ce a spus că a furat ca să-i dea lui Filat, în numerar, 250 de milioane de dolari, în ultimii 4 ani, şi, pe 10 Octombrie 2015, alte 20 de milioane de lei, în bancnote de 500 şi 1000 de lei, la sediul PLDM. Orice minte sănătoasă se întreabă: Cîte zeci de miliarde „a cîştigat” Shor (Şor) ca să-şi permită o astfel de mită? Cum şi în ce a cărat el 20 de milioane de lei la sediul PLDM? A ţinut vreodată în mînă o astfel de sumă de bani?

Deja se ştie că furtul miliardului nu ar fi fost finalizat fără complicitatea lui Shor, a lui Drăguţanu, Leancă şi Valeriu Lazăr, fost ministru al Economiei, „sub comanda înţeleaptă” a lui Plahotniuc. De ce nu este încă arestat Shor (Şor)? Cumva pentru că mai este încă folositor sau din pricină că are conexiuni interlope ruseşti puternice ori sprijin din partea unor mari finanţişti din Israel? Dar de ce nu sunt anchetaţi penal Drăguţanu, Leancă şi Valeriu Lazăr? De ce românii subversivi şi cercurile transatlantice care-l sprijină pe Plahotniuc îi acceptă aceste nelegiuiri de dragul unor promise, de el, servicii de pretinse acţiuni de contracarare a „pericolului rusesc”?

Pe acest întreg fundal, în care ţara a început să semene cu un uriaş cimitir administrat de Plahotniuc, groparii şi slugile lui – Shor (Şor), Drăguţanu, Leancă, Lazăr etc. – dansează pe mormintele moldovenilor şi la marginea gropilor în care urmează să fie îngropaţi alţi năpăstuiţi de soartă şi de ei. În tot acest timp, Shor, uShor-uShor, privatizează, prin interpuşi, tot ce a mai rămas din avuţia naţională, iar asta nu fără „blagoslovirea legală” a stăpînului său Plahotniuc.

Miliardul delapidat este un bacşiş faţă de ce s-a furat şi ce mai urmează…

Scriam, doar parţial, într-un alt articol anterior, că actualii guvernanţi nu vor încheierea unui Acord cu FMI şi că au început să vîndă activele statului, la preţuri de nimic şi abuziv, ca să mai aibă bani şi pentru salarii şi pensii. În realitate, însă, asistăm la un jaf naţional de proporţii faţă de care nu înţelegem de ce opinia publică internaţională nu sancţionează actuala Putere cu o şi mai mare intransigenţă.

Singurele voci obiective care mai reacţionează sunt cele din UE, nu şi cele care-l susţin pe Plahotniuc, iar aici mă refer la cercurile subversive româneşti şi cele transatlantice. Aţi văzut deja cu comandourile politice, instituţionale şi mediatice din subordinea lui Plahotniuc au declanşat cele mai nesăbuite atacuri asupra lui Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE în RM sau împotriva ambasadorului britanic la Chişinău. Este suficient, în acest context, să-i amintim pe Mihai Ghimpu, Andrian Candu, Asociaţia Judecătorilor din Moldova, bloggerul slugoi Victor Nichituş etc.

Imperiul mediatic al oligarhului nu pridideşte în a prezenta în cele mai optimiste culori „realizările” proeuropene şi reformatoare ale guvernării şi ale majorităţii artificiale din Parlament, iar asta în timp ce ţara s-a prăbuşit într-un haos din care nu-şi va reveni decît peste vreo două decenii.

Faţă de „realizările” trîmbiţate, realitatea cruntă este următoarea: a) datoria internă de stat a Republicii Moldova a crescut în medie cu aproximativ 10 milioane de lei pe zi, cu un ritm de 24 de ori mai mare decît cel din 2015,; b) între lunile Ianuarie şi Martie, datoria internă a crescut cu 959,1 milioane lei, faţă de 150 milioane lei - plusul din 2015; c) exporturile s-au prăbuşit deoarece Moldova nu mai are ce exporta; d) fără finanţări externe, Guvernul este nevoit să emită hîrtii de valoare pentru a se împrumuta de la băncile private, care sunt controlate tot de mafia de la guvernare, ca să achite la timp pensiile, salariile etc.

Constatăm, aşadar, că emiterea acestor hîrtii de valoare şi împrumuturile de la băncile private vor fi acoperite, suportate tot de către bieţii moldoveni. Adică alde Plahotniuc şi Shor (Şor), prin băncile care le controlează, după ce fură bani de la noi, împrumută statul ca să plătească pensiile şi salariile, dar, pînă la urmă, tot moldovenii vor fi cei care vor acoperi şi aceste împrumuturi. Această hoţie pe faţă este „motivată” prin aceea că finanţatorii internaţionali – Banca Mondială (BM) şi Fondul Monetar Internaţional – au întrerupt Acordul cu Republica Moldova. Au făcut acest lucru tot din cauza „stăpînirii ţării” de către Plahotniuc şi subalterni ca Shor care ar fi continuat să fure din finanţările externe.

„Cînd vom fi siguri că nu vor mai exista fraude în sectorul bancar, atunci vom relua asistenţa financiară. Ceea ce vedem noi acum în economia Republicii Moldova este preţul pe care îl plătiţi pentru frauda din sectorul bancar. Atestăm o încredere a investitorilor la cel mai scăzut nivel, mai pesimist decît a fost vreodată”, a declarat directorul Băncii Mondiale în Moldova, Alex Kremer. Experţii estimează că furtul miliardului va genera un șoc fiscal pentru încă 10 ani. La modul galopant în care continuă să se fure, colapsul ţării este aproape, iar celor 10 ani de şoc li se vor adăuga alţi 10.

Populaţia va continua să sărăcească deoarece tot moldovenii vor fi cei care trebuie să suporte „costurile” (împrumuturile acordate abuziv) celor trei bănci prin care s-a spălat miliardul de dolari. Cele 13,7 miliarde lei (693 milioane dolari) acordate de Banca Naţională celor trei bănci vor fi rambursate, din bugetul de stat, în 25 de ani şi cu o dobîndă de 5% anual. Privatizărilor (furturilor) dubioase făcute sau aflate în derulare se pare că ţara ar putea fi victima unui alt şoc financiar, iar asta printr-un atac de tip rider asupra Moldova-Agroindbank.

Jafuri naţionale în disperare, pe ultima sută de metri şi pentru orice eventualitate

La cît de mult s-a furat şi se fură încă, pe viitor, Republica Moldova are nevoie de o guvernare care să naţionalizeze efectiv absolut toate activele statului care au fost privatizate fraudulos încă din 1991, nu doar în ultimii 6 ani. De dată recentă, statul a vîndut, cu 252 de milioane de lei, 85% din acţiunile Magazinului Universal UNIC din Chişinău unei firme de mezeluri, Rogop. În realitate, magazinul UNIC era profitabil, iar presupusele pierderi au fost planificate artificial. Ce să facă o fabrică de mezeluri cu acest magazin? Vom vedea, pe mai departe! Poate că o să-l vîndă cu un preţ dublu altei firme. La fel s-a procedat şi cu hotelul „Zarea” şi cu multe altele care au fost sau urmează să fie privatizate de către actuala guvernare.

Ultima mare hoţie-privatizare a vizat Societatea ”Aeroport Catering”, despre care presa a scris deja că a fost cumpărată de oameni apropiaţi lui Ilan Shor, deşi acesta, cum era şi de aşteptat, a infirmat. Suma cu care a fost vîndută societatea ”Aeroport Catering” este de 5 milioane de lei, adică exact cu suma cu care această companie a fost planificată să intre în pierderi pe anul 2016, ca să fie privatizată. Golănia din această afacere se vede din aceea că dacă vom compara 5 milioane cu profitul de 29,2 milioane de lei obţinut de această companie în 2014, în mod absolut justificat, moldoveni ar trebui să-i treacă prin furci şi pe guvernanţi, dar şi pe cumpărătorul complice al lor. Hoţie curată – anul trecut, o acţiune a  companiei valora 300 de lei, iar acum a fost evaluată la 130 de lei, căci aşa este în ţara lui Plahotniuc şi a lui Shor (Şor)!

Ca să înţelegeţi mai bine hoţia, ale cărei metode sunt aceleaşi ca şi la celelalte privatizări, recapitulăm: în 2014, „Aeroport Catering” avea un profit de 29,2 milioane de lei; în 2015, profitul a scăzut de două ori faţă de anul 2014, constituind 14,7 mln de lei; tot în 2015, compania face cheltuieli de 10, 2 milioane de lei, iar pierderile din 2016 se cifrează la peste cinci milioane de lei. Prin urmare, s-au făcut cheltuieli investiţionale pentru ca această companie să intre în pierderi, să fie declarată falită, iar „cumpărătorul strategic” o cumpără cu investiţii gata făcute, cu doar 5 milioane, iar el nu mai trebuie să investească nimic, ci doar să aştepte profitul care oricum vine obligatoriu. Aşa se procedează în absolut toate cazurile!

Nimic nu-i de mirare deja – tot ceea ce ţine de Aeroport, trebuie, real sau formal, să-i aparţină lui Shor, fireşte că nu fără aprobarea stăpînului Plahotniuc! Aeroportul a fost cumpărat de Shor şi dracu’ mai ştie în proprietatea cărui interpus de-al lui Shor pentru Plahotniuc a intrat, ”Aeroport Catering” ar fi intrat tot în „mijlocul familiei” lui Shor, dar şi în Aprilie 2014 a fost privatizat „Aeroport Handling” de către „Air Clasica”, care, se putea altfel!?, face parte din holdingul deja celebrului  Ilan Șor.

Acum vedeţi ce oameni „preţioşi” controlează Plahotniuc? Acum vedeţi de ce ei îi cred pe moldoveni nişte proşti? Oare ce „dividende” au cei care susţin Statul Mafiot Plahotniuc? Cele arătate mai sus, credeţi-ne, sunt doar o picătură din adevăratele mari hoţii patronate de Plahotniuc şi săsvîrşite direct de oameni ca Shor, cu participarea politică şi profitabilă a unora ca Ghimpu, Lupu, Candu, Chirtoacă,, Diacov, Drăguţanu, Leancă etc.! Cît vor guverna, dar şi după ei, vom tot avea timp să scriem despre ele, căci…