Preşedintele Volodimir Zelenski s-a oferit să renunţe la aspiraţiile Ucrainei de a adera la alianţa militară NATO, în urma discuţiilor de peste cinci ore purtate Duminică, la Berlin, cu reprezentanţii SUA pentru a pune capăt războiului cu Rusia, negocierile urmînd să continue Luni, scrie Reuters.

Trimisul lui Trump, Steve Witkoff, a declarat că „s-au înregistrat progrese semnificative” în urma întîlnirii pe care el şi ginerele lui Trump, Jared Kushner, au avut-o cu Zelenski în cadrul ultimelor eforturi de a pune capăt celui mai sîngeros conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial, deşi nu au fost divulgate detalii complete.

Consilierul lui Zelenski, Dmitro Lîtvin, a declarat că preşedintele va comenta discuţiile Luni, după finalizarea acestora. Lîtvîn a spus că oficialii analizează proiectele de documente. „Discuţiile au durat mai mult de cinci ore şi s-au încheiat astăzi cu un acord de a fi reluate mîine dimineaţă (Luni)”, a declarat Lîtvîn reporterilor, într-o conversaţie pe WhatsApp.

Înaintea discuţiilor, Zelenski a confirmat că se oferă să renunţe la obiectivul Ucrainei de a adera la NATO în schimbul unor garanţii de securitate din partea Occidentului.

Această mişcare marchează o schimbare majoră pentru Ucraina, care a luptat pentru a adera la NATO, ca măsură de protecţie împotriva atacurilor ruseşti şi are această aspiraţie inclusă în Constituţia sa. De asemenea, îndeplineşte unul dintre obiectivele de război ale Rusiei, deşi Kievul a rămas pînă acum ferm în ceea ce priveşte condiţia cedării teritoriului către Moscova.

„Reprezentanţii au purtat discuţii aprofundate cu privire la planul de pace în 20 de puncte, agendele economice şi multe altele. S-au înregistrat progrese semnificative, iar mîine dimineaţă se vor întîlni din nou”, a declarat Witkoff într-o postare pe X.

Discuţiile au fost găzduite de cancelarul german Friedrich Merz, care, potrivit unei surse, a făcut cîteva remarci scurte înainte de a lăsa cele două părţi să negocieze.

Alţi lideri europeni sunt aşteptaţi Luni în Germania pentru discuţii.

„Încă de la început, dorinţa Ucrainei a fost să adere la NATO, acestea fiind garanţii reale de securitate. Unii parteneri din SUA şi Europa nu au susţinut această direcţie”, a răspuns Zelenski la întrebările reporterilor într-o discuţie pe WhatsApp. „Astfel, astăzi, garanţiile bilaterale de securitate între Ucraina şi SUA, garanţii similare articolului 5 din partea SUA şi garanţii de securitate din partea colegilor europeni, precum şi a altor ţări – Canada, Japonia – reprezintă o oportunitate de a preveni o altă invazie rusă”, a arătat Zelenski. „Şi este deja un compromis din partea noastră”, a spus el, adăugînd că garanţiile de securitate ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere legal.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a comentat, la ZDF, că este un „semn bun” faptul că Trump şi-a trimis emisarii la Berlin, răspunzînd astfel atunci cînd a fost întrebat dacă este adecvat ca Witkoff şi Kushner să fie negociatori, ei fiind mai degrabă doi oameni de afaceri. „Cu siguranţă, nu este deloc o configuraţie ideală pentru astfel de negocieri. Este clar acest lucru. Dar, aşa cum se spune, poţi dansa doar cu cei care sunt pe ringul de dans”, a spus Pistorius.

În ceea ce priveşte oferta Ucrainei de a renunţa la aspiraţiile sale de aderare la NATO în schimbul unor garanţii de securitate, Pistorius a spus că Ucraina a avut o experienţă amară în trecut în ceea ce priveşte încrederea în garanţiile de securitate. În 1994, Kievul a acceptat să renunţe la arsenalul nuclear din era sovietică în schimbul unor garanţii teritoriale din partea SUA, Rusiei şi Marii Britanii. „Prin urmare, rămîne de văzut în ce măsură această declaraţie făcută acum de Zelenski se va adeveri şi ce condiţii prealabile trebuie îndeplinite”, a subliniat Pistorius. „Este vorba despre probleme teritoriale, angajamente din partea Rusiei şi a altor ţări”, a arătat el, adăugînd că simplele garanţii de securitate, mai ales fără o implicare semnificativă a SUA, „nu ar avea prea mare valoare”.

Marea Britanie, Franţa şi Germania au lucrat la perfecţionarea propunerilor SUA, care, într-un proiect dezvăluit luna trecută, solicitau Kievului să cedeze mai mult teritoriu, să renunţe la ambiţiile sale NATO şi să accepte limitări ale forţelor sale armate.

Aliaţii europeni au descris acest moment ca fiind „critic” pentru viitorul Ucrainei şi au încercat să consolideze finanţele Kievului prin utilizarea activelor îngheţate ale băncii centrale ruse pentru a finanţa bugetul militar şi civil al Kievului.