Contradicții flagrante între PA și MJ

Autor: Mihai CONȚIU

Din start, țin să precizez că nu mă situez de partea nici uneia dintre instituțiile despre care urmează să scriu – Procuratura Anticorupție (PA) și Ministerul Justiției (MJ) –, ci evidențiez doar cîteva contradicții flagrante emise de către acestea, în săptămîna care a trecut. Vă invit, așadar, dacă aveți răbdare, să citiți ce a comunicat PA și cum a reacționat MJ!

Săptămîna trecută, ”Procuratura Anticorupție a raportat un număr record de încetări a cauzelor penale, un fenomen provocat de noile legi care au redus termenul de prescripție. (...) O creștere considerabilă a situațiilor de încetare a cauzelor penale. În 2024, numărul acestora a ajuns la 94 de persoane (comparativ cu 39 și 58 de persoane în 2023 și, respectiv, 2024). În astfel de cazuri, persoana este recunoscută vinovată de săvîrșirea infracțiunii, dar este eliberată de executarea pedepsei din motivul că a expirat termenul stabilit de lege pentru atragerea la răspundere penală. Procuratura Anticorupție explică numărul ridicat al acestor încetări printr-o serie de legi promovate de Ministerul Justiției și adoptate de Parlament.

Anterior, coruperea pasivă (art. 324 al Codului penal) prevedea o pedeapsă de pînă la 15 ani de închisoare pentru persoanele cu funcție de demnitate publică (deputat, ministru, judecător, procuror etc.) și un termen de prescripție de pînă la 20 de ani. Amendamentele votate de Parlament, în Septembrie 2024, au redus pedeapsa de închisoare la 3 ani și termenul de prescripție la 5 ani.

În mod similar, modificările din Septembrie 2024 au redus pedeapsa pentru coruperea activă de la 12 ani de închisoare la 2 ani, iar termenul de prescripție de la 15 ani la 3 ani (art. 325 al Codului penal). Modificări au fost aplicate și altor infracțiuni de competența Procuraturii Anticorupție, care vor continua să influențeze rata sentințelor de încetare în viitor”.

Cu promptitudine, ”la fața locului mediatic”, pe 17 Ianuarie, a țopăit și Ministerul Justiției cu o replică, spunînd că ”este regretabil” că PA a formulat astfel de acuzați. Astfel, MJ spune că: ”...modificările operate în Toamna anului trecut au avut scopul d a elimina deficiențele legislative și de a uniformiza sancțiunile pentru o aplicare corectă și proporțională a acestora.

Astfel, coruperea pasivă pentru o mită de pînă la 5.000 de lei, comisă de un funcționar public, este sancționată cu pedepse non-privative de libertate. În cazul demnitarilor de Stat, însă, aceeași faptă este acum încadrată cu pedepse mai severe, inclusiv închisoarea de pînă la 3 ani.

Pentru mite ce depășesc 5.000 de lei, pedepsele cresc gradual, ajungînd pînă la închisoarea de 15 ani pentru cazurile grave. De asemenea, cuantumul amenzilor aplicabile a fost majorat semnificativ. În concluzie, potrivit Ministerului, pedepsele pentru infracțiunile de corupție nu au fost diminuate, iar severitatea sancțiunilor rămîne corelată cu gravitatea faptelor”.

Reținem, așadar, că subiectul central al raportului PA este, în primul rînd, reducerea masivă a termenelor de prescripție, lege care permite ”infractorilor oficiali” să se sustragă de la executarea pedepselor, pe motiv că a trecut termenul de prescripție, prin tergiversări judiciare devenite ”clasice” în Republica Moldova. Mai apoi, în acest context, PA invocă și o reducere masivă a pedepselor cu închisoarea pentru coruperea activă. În realitățile arătate de PA, ni se creează convingerea că legiuitorii au votat astfel de legi mai blînde și cu gîndul la viitorul lor, posibil și penal!

În replica MJ, după cum ați citit deja, nu se pomenește nimic despre reducerea termenelor de prescripție și despre reducerea pedepselor pomenite de PA. MJ, însă, absolut enigmatic, spune că modificările legislative operate au avut scopul ”de a uniformiza sancțiunile” pentru o aplicare corectă și proporțională a acestora. Cum vine asta – au avut scopul de ”a uniformiza sancțiunile” pentru o aplicare corectă și proporțională a acestora? Înțelege cineva vicleșugul acestei formulări?

MJ mai amintește de coruperea pasivă, cu o mită de pînă la 5.000 de lei, a unui funcționar public care este sancționată cu pedepse non-privative de libertate. Un amărît, care nu are serviciu și e sărac lipit, dacă fură o pîine sau un salam dintr-un magazin ca să le dea copiilor lihniți de foame ca să mănînce, dacă e prins, e condamnat la ani de pușcărie. Faceți comparație!

Pe mai departe, MJ ne arată cît de ”intransigent” este, spunîndu-ne că: ”în cazul demnitarilor de Stat, însă, aceeași faptă de corupere pasivă este acum încadrată cu pedepse mai severe, inclusiv închisoarea de pînă la 3 ani”. ”Închisoare de PÎNĂ la 3 ani! Observați că MJ nu pomenește nimic despre termenul de prescripție!

Astfel, repet că, potrivit PA, anterior, ”pentru coruperea pasivă, legislația prevedea o pedeapsă de pînă la 15 ani de închisoare pentru persoanele cu funcție de demnitate publică și un termen de prescripție de pînă la 20 de ani. Amendamentele votate de Parlament, în Septembrie 2024, au redus pedeapsa de închisoare la 3 ani și termenul de prescripție la 5 ani”.

Faceți, vă rog, iarăși, comparații! Actualii legiuitori au votat aceste legi blînde pentru corupți pentru ”binele general” sau cu gîndul la ”unele ”perspective ale lor”? Întreb, nu dau cu parul! Cum, băi, ăla care fură o găină de foame intră 5 ani în pușcărie, iar tu, demnitar de Stat, votat de poporul pe care l-ai mințit și furat, fentezi acum doar cu 3 ani de pușcărie pînă te salvează termenul de prescripție? Gata! Nu mai întreb nimic, că-s prost, dacă nu le pricep ”intențiile bune”!